Mai sunt 2 zile până la Euro. Mă încumet să dau nişte pronosticuri.
Mai întâi de toate, despre echipa noastră. Îmi place. Îmi place şi Piţi ca antrenor. Chiar dacă nu am mai participat la un turneu final de 8 ani, jucătorii au o foarte mare experienţă. Lobonţ, Contra, Chivu şi Mutu au jucat sau joacă de multă vreme în campionate de top din afară. Toţi au experienţa unor meciuri tari în picioare, inclusiv semifinale sau finale de cupe europene. În plus, ei au jucat şi în 2000 (nu sunt sigur de Lobonţ, dar parcă era şi el în lot). Jucătorii de la Steaua au în spate o semifinală UEFA şi două participări în Champions League. Ceilalţi care mai sunt pe acolo, Raţ, Tamaş, Codrea, Daniel Niculae, joacă şi ei decent la echipe din străinătate, fără a străluci. Singurul a cărui titularizare nu aş putea-o înţelege e Florentin Petre. Florentin Petre e veşnicul viitor "Alain Giresse al României" care, iată, a ajuns la vreo 32 de ani şi... tot veşnic viitor Alain Giresse a rămas. Într-o grupă cu Franţa şi Olanda, două echipe atletice, nu văd de ce ar trebui jucat cu Florentin Petre.
În concluzie pornim la drum cu o echipă bună. Situaţia de acum nu se compară cu cea din '84, când echipa noastră nu avea nici o experienţă internaţională, bazându-se doar pe cele două semifinale pe care le făcuseră înaintea turneului final jucătorii de la Universitatea Craiova şi Dinamo, în condiţii infinit mai uşoare decât acum. Practic, jucătorii din '84 nu aveau în picioare mai mult de 20 de meciuri tari făcute în carieră. Nu întâmplător echipa noastră a fost atunci victimă sigură într-o grupă cu campioana Europei, RFG, cu Spania şi cu Portugalia. Situaţia este cu totul alta acum.
Dacă ar fi să o asemăn cu ceva, aş asemăna România de azi cu Argentina din '86. Argentinienii aveau atunci o majoritate de jucători bunicei, dar mediocri, vreo doi de superclasă - Burruchaga şi Valdano - şi unul genial, Maradona. Spre deosebire de ei celelalte echipe de top erau alcătuite aproape în totalitate din jucători de superclasă, dar nici una nu avea vreun jucător genial pe teren. Brazilienii îi aveau pe Zico, Socrates, Careca, Branco, Junior, Casagrande şi fundaşul ăla lateral senzaţional, Josimar; nemţii pe Rummenigge, Briegel, Mathaus, Rudi Voller, Magath, Forster; spaniolii pe Butragueno, Camacho, Victor, Carrasco, Gordillo; francezii pe Platini, Giresse, Tigana, Batiston, Raul Fernandez, Rocheteau... Nici o altă echipă însă nu-l avea pe Maradona. Începând cu faza sferturilor de finală, Maradona a fost decisiv: pe englezi i-a bătut singur, cu belgienii în semifinale s-a distrat copios iar în finală, la 2-2, după revenirea senzaţională a nemţilor, a dat pasa decisivă din care Burruchaga (parcă...) a marcat golul victoriei.
Cam aşa e şi echipa noastră, jucătorul genial fiind Mutu. Dacă Mutu e în formă batem pe oricine. Ca şi Maradona, Mutu vine de la o echipă de top din Italia, la a cărei afirmare a contribuit şi el. Dacă Mutu nu e în formă avem, de asemenea, o şansă foarte mare să facem o figură frumoasă. Maradona nu a fost deloc în formă în 1990, şi totuşi Argentina a jucat finala.
Bun, deci... "grupa morţii" nu-mi inspiră nici o teamă. Una din cele 3 echipe mari va trebui să plece acasă, matematic vorbind; dar de ce doar una? De ce nu ar fi... două? În '92 Anglia şi Franţa au căzut din turul 1 dintr-o grupă cu Suedia şi Danemarca; în 2000, Anglia şi Germania au căzut din grupă cu noi şi Portugalia. Şi exemple mai găsim. Mingea e rotundă. Franţa fără Zidane nu mai e chiar aşa de temut. Italia are o tradiţie destul de lungă în... a juca foarte prost după un turneu final reuşit (şi în '82 erau campioni mondiali, şi totuşi la Euro ne-am dus noi). Sincer, italienii cred că sunt favoriţii nr. 1 la eliminarea din grupă. Iar pe olandezi i-am bătut în preliminarii. Eu zic că avem şanse destul de mari de a ieşi din grupă şi cred că, dacă va fi să ieşim, o să ieşim împreună cu Olanda.
Din grupa A (Cehia, Portugalia, Elveţia, Turcia) cred că favorite sunt Portugalia şi Elveţia. Elveţia e o mare necunoscută, dar ca ţară gazdă sigur o să aibă un 5% în plus din partea arbitrilor. Pe de altă parte nici Cehia, nici Turcia nu mai sunt ce-au fost odată. Din grupa B cred că nemţii vor reuşi să treacă mai departe şi, probabil, Austria. Germania şi Austria: tot ţară gazdă... ambele vorbind germana... cunoaştem filmul (1982... Algeria...) . Croaţia şi Polonia par destul de defavorizate de tragerea la sorţi, victime sigure ale jocurilor de culise. În ceea ce priveşte ultima grupă, cred că Grecia va pica din turul 1 cu brio, şi cu maxim 2 puncte obţinute. Va fi însoţită de Spania. Spaniolii fac de zeci de ani greşeala de a-şi încheia campionatul intern cu foarte puţin timp înaintea turneelor finale, ceea ce face ca jucătorii lor să vină sleiţi de puteri. Şi anul ăsta a fost la fel, de aceea nu văd de ce ar face Spania o brânză mai mare ca altădată. Din grupa asta vor merge mai departe, zic eu, Rusia şi Suedia.
Echipele de urmărit pe termen lung ar fi Portugalia lui Cristiano Ronaldo, Germania, cu foame de performanţă la nivel european după două participări (2000 şi 2004) dezastruoase, Rusia, care la nivel de cluburi deja începe să colecţioneze trofee europene, şi, dacă iese din grupe, România. Hai România!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu