Creșterea „infectărilor”: noua tactică prin care administrația Trump vrea să atragă populația de partea sa?

Presa relatează alarmist cum dincolo de ocean numărul infectărilor cu coronavirus atinge noi recorduri, dar realitatea e că a început să se manifeste un fenomen interesant: numărul deceselor nu ține pasul cu numărul infectărilor.

Astfel, pe 30 aprilie raportul dintre nr. total de cazuri și nr. de decese sugera o mortalitate de cca. 6,5%.

Pe 31 mai mortalitatea scăzuse la 6%.

Astăzi a ajuns la 4,8%. În SUA sunt 2,6 milioane de cazuri recenzate și 128.000 de decese. Zi de zi sunt atinse noi recorduri de îmbolnăvire, e drept, marea majoritate venind din state sudice.

Dar în acest ritm, până la 31 iulie SUA vor avea 3,8 milioane de cazuri și nu mai mult de 140.000 de decese. Rată de mortalitate 3,68%.

Pe 30 august 2,85%. În preziua alegerilor probabil va fi sub 2%.

Astfel, în campania electorală Trump va putea spune: „Am avut dreptate să nu ne panicăm, să nu închidem economia. Dezastrul economic nu e vina mea, ci a democraților, care au insistat cu măsurile absurde.”

E adevărat că în urmă cu câteva zile Trump a declarat ceva ce ar putea sugera exact contrariul, dar poate fi vorba, pur și simplu, de o minciună spusă special pentru a adormi vigilența adversarilor politici. În acest moment accelerarea testărilor îi aduc un mare serviciu lui Trump.

O mizerie - prelungirea stării de alertă

De ce e o aberație prelungirea stării de alertă? Vă rog să citiți cu atenție, pentru că oricine a trecut (cu succes) de clasa a V-a deține instrumentele cognitiv-intelectuale ca să înțeleagă ceea ce voi scrie mai jos. În principiu e vorba de mai multe motive, dar mai jos le voi enunța doar pe principalele două.

[1] S-a zis că e nevoie să ne „distanțăm social” pentru ca numărul de îmbolnăviri să nu pună presiune pe sistem, prin „presiune” înțelegându-se că vom avea mai mulți bolnavi „grav” decât paturi disponibile în unitățile spitalicești care să vindece bolnavii de Covid-19. 

Dar la momentul declanșării isteriei nu era absolut deloc clar ce înseamnă cu adevărat „presiunea pe sistem”*. Se vehiculau niște cifre imense, mortalitatea era de la 10% în sus, jumătate din bolnavi urmau să fie ventilați mecanic. Asta era în februarie. S-au construit în grabă spitale-suport din carton, nu care cumva să fim prinși descoperiți. Acum, în iunie, putem privi în urmă și observăm următoarele: în momentul de vârf al pandemiei (29 aprilie) au fost 7700 de cazuri active. Câți pacienți erau internați la terapie intensivă pe 29 aprilie? 247, adică 3,20% (doar o minoritate fiind ventilați). Bun, în realitate, având în vedere că numărul bolnavilor era umflat cu cca. 1000 de bolnavi fictivi de la Suceava, procentul real era ceva mai mare, de 3,68%. Dar vedem că procentul e aproximativ la fel și azi, 14 iunie: 4.870 de cazuri active, 165 internați la terapie intensivă, adică 3,38%. Avem, așadar, suficiente date istorice ca să știm cam câtă „presiune” va pune pe sistem acest virus în realitate, nu în închipuirile unor demenți.

Bun, și câte paturi are la terapie intensivă România? Păi avem în vreo 4.000 de paturi. Asta înseamnă că „presiunea” aia dementă - dacă numărul celor care ajung să ocupe un pat la terapie intensivă e, rotunjit, de cca. 3,5% - se va manifesta cu adevărat atunci când 3,5% din cazurile active = 4000. Adică atunci când cazurile active vor fi peste 114.000.

Știți câte cazuri active a avut Italia în momentul ei de vârf? 108.257. Italia are 65 de milioane de locuitori. România, 19 milioane. Ce-ar trebui să facă populația României ca să ajungă la 114.000 de cazuri active, după o perioadă în care am învățat cu toții ce e o epidemie, de ce e bine să te speli pe mâini, să porți mască în spații interioare șamd? Sex în grup pe stadioane?... Să lingem toți clanțele de la hypermarketuri?... Să dăm din mână în mână aceeași hârtie igienică și aceleași șervețele nazale?... CE? Poate știe cineva, că eu mă declar prea prost ca să-mi vină vreo idee.

[2] Autoritățile comunică în fiecare zi niște cifre. „S-au mai îmbolnăvit atâția, au mai murit atâția.” Nu contest aceste cifre. În logica autorităților ele OR FI adevărate. Ceea ce vreau să remarc este că noi, muritorii de rând, nu avem nici un instrument de a le pune la îndoială.

Ce vreau să spun cu asta? Filozoful Karl Popper a enunțat un criteriu foarte puternic al unei ipoteze științifice: ea trebuie să fie falsificabilă, altfel nu e informație / ipoteză științifică. Pe scurt, o ipoteză A, pentru a fi științifică, trebuie să poată fi pusă la îndoială, adică să poată fi enunțată o ipoteză contrară B și ipoteza contrară să fie testată și demonstrată ca fiind falsă. În caz contrar, dacă nu putem testa contrariul, nu avem de-a face cu o ipoteză / ceva științific, ci cu o aserțiune religioasă, spiritualistă, ideologică... orice, oricum... dar nu științifică.

Or, în cazul informațiilor pe care ni le furnizează autoritățile noastre nu poți testa prin falsificare nimic. Trebuie să luăm de bune cifrele date de d-nii Orban, Iohannis, Arafat, Vela etc. Un „asimptomatic” care e de 20 de zile prizonierul d-nilor sus menționați nu poate să se ducă, să zicem, la Sanador, și să facă un test independent care să-i confirme că are sau nu are Covid-19. El trebuie să aștepte cuminte, închis într-o cameră, să-i iasă „negativ” testul administrat NUMAI de sistemul d-nilor sus menționați. Sau, habar n-avem cum numără dumnealor bolnavii: la Suceava s-a dovedit că fiecare bolnav era băgat în sistem de 2-3 ori, de oameni care habar n-aveau unul de celălalt. Atenție, în Suceava aflată, chipurile, „sub mână militară”! Rigoare, bla bla. Aiureli! Și-a cerut cineva scuze? ȘTIM dacă s-au îmbunătățit procedurile ca urmare a ceea ce s-a întâmplat la Suceava? Putem verifica / testa prin falsificare informațiile pretins „științifice” ale autorităților, în sensul că putem verifica independent testele, bolnavii, cifrele? NU. Dacă dl. Arafat zice că sunt 1000 de bolnavi noi pe zi, d-apoi, măi oamenilor, 1000 de bolnavi noi pe zi sunt! Și gata. În alte țări, de pildă în Coreea de Sud, autoritățile au mers până acolo încât au publicat numele tuturor celor infectați, pentru ca oricine să poată vedea dacă a fost sau nu în pericol de a fi infectat. La noi absolut toată comunicarea pe acest subiect este în mâna autorităților (mai precis în mâna Grupului de Comunicare Strategică) și nimeni nu poate contesta nimic. Cifrele sunt cifre! Le luați de bune sau... tăceți.

Or, asta nu e informație științifică, asta e... Biserica „Martorii lui Covid”. Care vreți, n-aveți decât să vă închinați la Covid! Dar... „Eu nu cred nici în Iehova / Nici în Budda Sakhya Muni / Nici în viață, nici în moarte / Nici în stingere ca unii...” Continuarea o puteți găsi online, dacă nu o mai țineți minte de la lecția de literatură...

Cam acestea sunt cele două motive principale care ar trebui să-i îndemne pe parlamentarii noștri să respingă mizeria numită „stare de alertă”. Numai că...

[3] Vedeți dumneavoastră, la toamnă vor fi nu una, ci două campanii electorale. Și e nevoie de bani. Și firmele de partid au nevoie de bani. Bani făcuți ușor și legal. Și nu doar PNL-iștii au firme. Are și PSD-ul. De pildă, primarul de la mine, de la Sectorul 1, e pesedist și ne-a dat tuturor măști gratis, importate de o firmă de IT. Habar n-am cât or fi costat, dar cine crede că au picat gratis din cer se înșeală. Blocul are dezinfectant, pus de primărie. Personal, preferam să ne repare liftul, cum ne-a promis, dar na, sunt bune și măștile și dezinfectantul oferite „gratis”. La Sectorul 3 (alt primar PSD) la fel. În alte sectoare ale Bucureștiului nu am treabă, dar presupun că e la fel.

Și tocmai de aceea eu, personal, sunt convins că parlamentul va vota prelungirea stării de urgență. Cu hâr, cu mâr, c-o fi, c-o păți... mai apare Ciolacu de la PSD, mai leșină nițel... dar o vor vota. Pentru că ea convine tuturor politicienilor, din toate partidele (mai puțin cele mici și insignifiante, care nu au acces la nici un fel de pârghii de putere). Și totul pentru că la toamnă va fi nevoie de bani. Doar nu credeți că toate campaniile alea se vor face gratis, ce naiba...
--

* deși exista deja cazul Diamond Princess, vasul de croazieră, unde rata de mortalitate a fost de numai 1,82% în ciuda faptului că vârsta medie la bordul navei era de 58 de ani! (sursa informației: studiu științific). În apărarea lor, putem spune că autoritățile au crezut în acel moment că pe Diamond Princess încă nu se înregistraseră complet toate consecințele infectării. Dar acum?...

Apărut inițial pe Facebook:

Ca prin farmec, fiindcă urmează să fie dezbătută prelungirea stării de alertă...

...vindecările au luat-o razna.

Uitați-vă la graficul ăsta. Până acum au fost 3 perioade mari cu „platou” al cazurilor active. Adică numărul cazurilor active a staționat prin jurul unei valori oarecare +/- un procent mic. A fost mai întâi platoul din perioada 5-15 mai, în jurul cifrei 7500. A fost apoi platoul din perioada 15-23 mai, în jurul cifrei de 6000 de cazuri. Apoi platoul cel mai lung, în care încă ne aflăm, început pe 28 mai.

Cu gri sunt cazurile active, cu albastru media mobilă pe ultimele 7 zile a vindecărilor zilnice. 

Ce observăm? Păi observăm un lucru firesc în cazul primelor două platouri, și anume că pe măsură ce numărul cazurilor active rămâne aproximativ la fel, se acumulează din ce în ce mai multe vindecări. Între cele două platouri avem data de 14 mai, când au dispărut brusc cca. 1000 de cazuri de la Suceava care de fapt nici nu au existat vreodată. Ele au „existat” însă atunci când s-a votat trecerea de la starea de urgență la starea de alertă. Doar era nevoie de panică!

Și ce mai observăm? Păi observăm un lucru complet anormal: în cazul platoului în care ne aflăm nu se acumulează deloc vindecări. În condițiile în care oamenii nici nu mor și nici nu aglomerează terapia intensivă (ba dimpotrivă, acum mai sunt doar vreo 150 de bolnavi la ATI).

Posibile explicații?

1. Boala s-a schimbat ca prin minune. În urmă cu 1-2 luni perioada de convalescență pentru un asimptomatic era de 20-25 de zile, acum a devenit mai lungă și oamenii se vindecă mai greu. Probabil e din cauza soarelui. Se știe... căldura, vitamina D, sunt factori agravanți în lupta cu virușii...

2. Bolnavii sunt menținuți cu forța în starea de „boală”. Regula lui Popper privitoare la definiția unui fapt științific ca fiind „științific” spune că ipoteza privitoare la acel fapt trebuie să fie falsificabilă. Or, nu e cazul aici. Nu există o instanță independentă care să administreze testele de Covid-19, care să se poată întreba: ia să vedem, dar dacă presupunem că oamenii ăștia NU sunt bolnavi, putem testa această ipoteză?... Testarea e doar la mâna autorităților în frunte cu minunații Rafila, Arafat, Orban și Vela. Practic, dacă ei zic că ești bolnav, apoi ești bolnav, măi omule...

3. Pur și simplu datele sunt greșite (false) și la fel ca în cazul Suceava la un moment dat cineva va ridica din umeri și va spune că 1000 de cazuri erau greșit introduse... dublate... etc.

Personal, estimez că în acest moment nu mai sunt mai mult de 3000 de bolnavi reali de Covid-19 pe teritoriul României (cazuri active). Mă refer, firește, la numărul de bolnavi de care au habar autoritățile, fiindcă nimeni nu are de unde să știe câți or fi „bolnavi” fără să-i descopere nimeni (de fapt, purtători asimptomatici ai virusului).

De asemenea, cred că de îndată ce parlamentul va vota prelungirea stării de alertă, ca prin farmec, fie:

1. se va descoperi, ca și în cazul Suceava, că un număr x de cazuri, probabil în jur de 1000, erau introduse greșit / dublate / picate din cer / strecurate în statistici de mâna criminală a PSD, fie...

2. vom avea câteva zile cu un număr de 4-500 de vindecări: practic, de unde până acum înghețaseră leucocitele în bolnavi, peste câteva zile vom vedea că ele încep să fiarbă și numărul cazurilor active se va duce spre 2500-3000.

Interesul guvernului este acela de a prelungi această mizerie numită „stare de alertă” pentru că ea este rețeta perfectă prin care firmele de partid ale PNL fac bani cu nemiluita din măști, dezinfectanți și alte materiale de acest gen. La toamnă vor fi nu unul, ci două rânduri de alegeri și campania electorală nu se va face gratis.

Sau voi credeați că e gratis?

Sunt numărate zilele lui Trump la Casa Albă?

Ceea ce se întâmplă acum în SUA e foarte, foarte, foarte ciudat.

Mai întâi am observat asta:

...apoi asta:

Avem de-a face, bineînțeles, cu o furie populară, dar în spatele ei par a fi niște păpușari care fac tot posibilul să o (re)direcționeze către Trump după un scenariu asemănător cu cele de tip „maidan” din Estul Europei. Noi l-am trăit în 1989 și era să-l retrăim în 1989 (după „Colectiv”, dar Ponta a șters-o rapid), Ucraina a trăit scenariul în 2014, la fel și Georgia.

Cine crede că pe Twitter se pot lansa haștaguri care ajung la milioane de distribuiri strict pentru că au potențial viral, e pur și simplu idiot (sau idioată). Acolo se duce un război informațional și cei care îl duc sunt al naibii de pricepuți. Este incredibil cum de la oră la oră apar haștaguri care mai de care mai inflamante, dar care par să ducă încetul cu încetul discuția și sentimentul public către cererea demisiei lui Trump. Acum, de pildă, văd că tocmai a intrat în trenduri #AmericaorTrump (42.000 de tweeturi), dar toată ziua (noaptea la ei) au fost în trenduri #BunkerBoy (340.000), #ResignNowTrump, #dcblackout etc. etc. etc. 

Cine se află în spatele acestei mașinării de conversații? Cine lansează toate aceste teme? Momentan e complet neclar. O fi vreun actor statal extern? China? Rusia? Or fi aceiași agenți CIA care au instrumentat și maidanul de la Kiev?

Cert este că Trump a enervat enorm de multă lume, dar în primul rând i-a enervat pe oligarhii de la Washington cărora nu le pică deloc bine o răcire a relațiilor cu China. Problema nu e că aceștia ar plânge după capacitățile de producție pe care Trump le-ar dori aduse acasă sau, în orice caz, transferate din China. Se găsește oricând muncă ieftină în Vietnam, Malaiezia sau Indonezia (trei țări relativ dezvoltate care însumează 380 de milioane de locuitori). Problema e că prin acțiunile lui Trump se pierde piața chineză, chinezii având acum cea mai numeroasă clasă mijlocie de pe planetă.

Asta înseamnă pierderi de zeci și sute de miliarde de dolari pentru marii afaceriști americani. Pur și simplu Trump e toxic pentru economia americană, oricât de bine intenționat ar fi. Și probabil că mulți îi vor capul, fiind sătui de apucăturile lui.

Dar singura modalitate de a-l face pe Trump să plece e să fie obligat să demisioneze singur (dacă nu punem la socoteală că ar putea fi împușcat). În acel moment președinte cu puteri depline ar deveni Mike Pence. Mike Pence e mult mai normal decât Trump, e politician de carieră, are experiență mare (a fost guvernator în Indiana) și în plus îl poate învinge lejer pe Biden, care, la 77 de ani, e în pragul demenței. De altfel americanii nu au avut niciodată un președinte care ar urma să aibă 82 de ani la finalul mandatului. Posibilitatea ca Mike Pence să devină următorul președinte în urma unui scenariu exploziv care să vizeze îndepărtarea lui Trump e de urmărit.