Lectura

Numai o lectura zilnica din Marc Aureliu ne mai poate asigura in perioada asta ca vom traversa cu bine calea ce ni se deschide inainte.

Craiova - Tg. Jiu

Craiova: oameni mai nervoşi ca în Bucureşti, un oraş eclectic, agitat, maşinile gonind cu viteză. Pare să fie plin de bani. Prin centru musteşte de bijutieri deşi trebuie să mergi binişor pe jos până să găseşti un restaurant în care să poţi lua masa. Mie Craiova mi s-a părut o uriaşă mahala. În poza de mai sus e primăria, mai jos e intrarea în frumosul parc Romanescu, care merită vizitat.


Tîrgu-Jiu: aici am fost la Gorj Webshopul lui Mitruţ Stănoiu. Oricum ziceam de vreo 2 luni că ajung acolo pentru a vedea ansamblul Brâncuşi. Câteva cuvinte despre webshop: eu zic că a fost o întâlnire reuşită pe care oamenii de acolo ar trebui să o reia periodic. Mi-a plăcut că există o mulţime de "atomi cu iniţiativă", deşi ar fi bine să-şi pună forţele la comun şi să scoată ceva împreună. Dintre oamenii interesanţi pe care i-am ascultat / văzut / cunoscut îi amintesc pe tipul care are blog.4rev.net (un blogger care chiar trăieşte din blogging), pe Silviu Runceanu şi pe Claudiu Cismaru - n-am văzut în viaţa mea un tip mai "nerd" ca ăsta! -, dar toată lumea a contribuit la reuşita evenimentului.

După aia m-am ocupat de ceea ce plănuisem de multă vreme. Tîrgu-Jiul pare locul ideal de trăit: ieftin ca braga, aer curat, curat pe jos, frumuşel. Plin de statui (normal, e oraşul lui Brâncuşi). E de înţeles de ce Grigurcu s-a retras aici. Apoi, după ce am dat o tură prin oraş şi l-am aşezat pe lista scurtă de oraşe (alături de Alexandria şi Sibiu) am mers pe Calea Eroilor şi zău că simţi cum ţi se taie răsuflarea când, odată ajuns acolo, îţi dai seama unde eşti.

Internauti de 2 euro

Cică populaţia internaută a României a ajuns la suma de 12 milioane, în condiţiile în care piaţa de advertising online s-ar duce anul ăsta pe la 20-25 de milioane de euro.

Asta înseamnă că în România se cheltuie cam 2 euro pe cap de internaut. Unora li s-o fi părând mult şi aceşti 2 euro dar ar fi bine să-şi bage coada-ntre picioare şi să se mai uite şi prin alte ogrăzi (sursa aici):

• Norvegia: 132E
• UK: 120E
• Danemarca: 109E
• USA: 91E
• ...
• Italia: 36E

Mai mult. Cifra de 2 euro poate părea atât de insignifiantă încât ai fi tentat să zici că nu poate merge decât în sus. Problema e că noi stăm la 2 euro de ani buni. Când aveam 3 milioane de utilizatori, piaţa era pe la 6 milioane E. Când erau 5 milioane de internauţi, piaţa era pe la 10 milioane. Concluzia e că piaţa a crescut pe baze strict cantitative, nu şi calitative. Oamenii nu au simţit nevoia să aloce mai mulţi bani pentru câştigarea unui client de pe online pentru că au simţit că ăia 2 euro sunt suficienţi. În atâţia ani de creştere industria nu a avut de oferit comercianţilor decât cantitate, fără calitate. Reversul acestei stări de fapt e că atunci când publisherii taie bugetele, toată industria tremură şi e posibil ca 2 euro... să devină 1.

Turul Brancusi

Weekendul ăsta mergem la Craiova şi în Tg. Jiu, într-un mic tur Brâncuşi pe care îl plănuisem încă de la întoarcerea din Franţa. Cu prilejul ăsta voi participa şi la Gorj Webshop 2008. E prima oară când voi participa la o manifestare a "industriei" şi e interesant că o voi face departe de Bucureşti.

1500 de euro

Ceea ce m-a frapat ieri nu a fost declaraţia nu ştiu cărui individ din guvern (parcă Tăriceanu himself...) care zicea că sistemul va garanta şi la noi toate depozitele de până în 50.000 de euro, ci statistica aia conform căreia oricum media depozitelor populaţiei - adică vreo 17 milioane de depozite - e undeva pe la 1500 de euro, deci cu limită de 20 sau de 50 de mii... tot aia.

Cifra asta ar trebui să dea de gândit fiindcă reflectă mai degrabă o stare de pauperizare generală, în ciuda "bunăstării" afişate la semafoare. Economiile sunt plasa de siguranţă a populaţiei ori realitatea este că populaţia noastră are o plasă de siguranţă extrem de fragilă. Cu rate de câteva sute de euro pe lună cred că nimeni nu poate rezista mai mult de 2, 3 luni din aceste... economisiri, că "economii" nu le pot numi, în cazul în care apar probleme. Prin extindere putem socoti că în cazul în care ceva merge prost în industria creditării - şi ştim că restanţele cresc alarmant de la o lună la alta - băncile nici nu prea au pe ce să pună poprire, pentru că populaţia noastră, săracă în esenţa ei, a oferit ca garanţii mai degrabă vise de viitor şi fabulaţii. Deci nu ştiu ce părere au alţii dar eu zic că băncile din România, în cazul în care tsunami-ul financiar ajunge şi pe la noi, ceea ce pare a fi inevitabil, nu doar că nu vor rezista suveran valului ci vor avea al naibii de multe probleme. De altfel întreaga industrie a creditării pare să se fi clădit pe câteva pariuri riscante:

- că salariile vor creşte non-stop în România, ani la rândul, indiferent de conjunctura internaţională, în condiţiile unui şomaj care va tinde permanent spre 0;
- că România are o creştere economică organică, nicidecum una conjuncturală datorată strict măririi artificiale a masei de bani aflaţi în circulaţie pe teritoriul naţional;
- băncile au crezut că românii ştiu să îşi evalueze riscul personal, aşa cum o face un neamţ sau un francez, deci au pariat pe responsabilitatea populaţiei;
- la rândul lor, românii au crezut că băncile ştiu să le evalueze riscul, având încredere în capacitatea băncilor de a previziona preţurile (la imobiliare, de exemplu), deci au pariat pe ... responsabilitatea bancherilor ("ce, mi-ar mai da banca 100.000 de iuro credit dacă n-ar creşte preţurile?").

Realitatea pare a fi cu totul alta. Nici nu au apărut bine nişte zvonuri în piaţă că băncile X... sau Y... (pentru cei care nu ştiu, e vorba de BRD şi Raiffeissen, dintre băncile internaţionale, precum şi de Transilvania dintre băncile româneşti, ceea ce e o mare prostie, Transilvania fiind una din puţinele bănci care nu a făcut niciodată tamtam pe piaţa imobiliară) pot avea probleme, că au şi început să apară dezminţirile din partea BNR-ului. Deci sus, acolo, nişte funduri tremură de frica a ceea ce s-ar putea întâmpla. Probabil că nici o bancă nu ar fi atât de puternică încât să reziste unui "rush on" al deponenţilor; este clar că vor apărea şi momentele astea, dar ele trebuie amânate cât mai mult pe principiul că de ce să te legi la cap azi dacă o să te doară mâine. Până una alta, însă, după ce OTP a anunţat de vreo câteva luni că va ieşi din România, citeam că şi ABN Amro ar avea de gând să facă aceeaşi mişcare, semn că piaţa nu mai e câtuşi de puţin aşa atractivă (ceea ce e şi normal, după ani întregi de "olimpiade" ale creditării). Eu personal nu prea am încredere în Alpha Bank, care a fost una dintre cele mai agresive bănci de pe piaţa imobiliară şi despre care ştiu că a fost extrem de activă pe această piaţă şi în ultimele 2 luni, când s-a pus problema introducerii noilor norme de creditare. În plus, o vizită pe situl băncii mamă din Grecia ne va arăta că acţiunile dumnealor au scăzut de la un maxim de 25,44 E / acţiune din data de 2 noiembrie 2007 până la valoarea actuală de 13,94 E. Nu ştiu să interpretez aceste date, că nu sunt mare doctor în finanţe şi burse, dar mintea mea de prost îmi spune că respectiva bancă nu e câtuşi de puţin aşa solidă cum reiese din reclame sau din sedii, fiind afectată de criza globală. Şi în general manifest o mefienţă totală faţă de toate băncile care au alimentat Caritasul imobiliar al ultimilor ani. Iar băncile greceşti au fost în prima linie.

PS. Nici cu National Bank of Greece (Banca Românească, altă bancă agresivă pe imobiliar) lucrurile nu par a sta mai bine: cotaţia de la NYSE. Dacă nu mă înşel se vede o scădere a cotaţiilor de cca. 50%. Fără a mă pricepe, repet, mie chestia asta nu-mi miroase a bine. Şi asta ar fi o chestie suficientă ca să mă feresc de asemenea bănci expuse pe imobiliarul românesc.

Economia raspunde asa cum stie la imbecilitatea guvernantilor

Dobitocii anunţă creşterea salariilor cu 50% la singura categorie profesională care din 1990 până acum a rămas nereformată: profesorii. Pe bună dreptate, ceilalţi bugetari vor şi ei.

Soluţia pentru aceste revendicări ar fi foarte simplă: să se dea afară 50% din profesori, şi anume cei care predau materii tâmpite, create pe timpul comuniştilor pur şi simplu pentru că sistemul pregătea în exces "specialişti" cu care nu avea ce face.

Soluţia asta însă nu a avut nimeni curaj să o aplice, şi probabil nici nu va avea, pentru că în România nu avem lideri, ci tătuci. În educaţie e ca-n fotbal: aşa cum mizeria din fotbal a fost ascunsă sub preş cu ajutorul performanţelor "generaţiei de aur", şi mizeria din educaţie a fost ascunsă cu ajutorul performanţelor câtorva olimpici. Din păcate adevărul nu iartă.

Aşa cum în fotbal am ajuns să fim ciuca bătăilor şi la nivelul echipei naţionale, şi educaţia a ajuns să producă dobitoci în serie care numai la avântul economic al României nu pot contribui, deşi au ajuns, încet-încet, să iasă de pe băncile şcolilor şi să populeze "echipa naţională" a salariaţilor. Şi pentru performanţa asta, profesorii, din care majoritatea predau numai tâmpenii, fără nici un fel de aplicabilitate practică sau folos cultural pentru elevi, să fie recompensaţi cu salarii mai mari cu 50%?!

În plus, sistemul de învăţământ este şi un uriaş, enorm, GIGANTIC rezervor de bani negri. Poate cea mai mare piaţă de bani negri din România! Cine e părinte ştie: meditaţii, fonduri, biruri, ... cine le controlează? Profesoara aia care s-a cărat în Anglia după ce s-a regulat cu elevul ăla care s-a sinucis - a întrebat-o cineva de sănătate, "Madam, sub ce formă încasai banii de meditaţii?!" Vax. Toate ziarele au scris că tipa "medita", deci procurorii se puteau autosesiza nu, Doamne-fereşte, pentru ce a făcut pe plan emoţional cu elevul (în fond erau tineri şi majori amândoi) ci pentru treaba asta, cuvântul ăsta, "meditaţii". Ce înseamnă asta? Câţi bani la negru lua?

Aşa că economia răspunde cum ştie. "Fuck. A-nnebunit lupu'. Hai dracu' să ne scoatem banii de la idioţii ăştia, că la anul va fi distroi." Euro e în clipa asta pe la 3,85 si dolarul pe la 2,77. Şi totul datorită faptului că nişte giboni retardaţi au ajuns să ţină în mâini destinele ţării.

Cat de idioti sunt liberalii, pe o scara de la 1 la 10?

Cred că destul de idioţi, adică pe la 9, 9-şi-ceva. În orice caz eu le-aş da o notă foarte apropiată de 10.

Hai să citim încă o dată chestia asta, să ne frecăm la ochi şi să ne minunăm:

"Promisiunile liberalilor nu se termină aici. În programul lor de guvernare se găsesc oferte la pachet. 1400 de km de autostradă în patru ani sau 2000 în opt ani, dacă le oferim două mandate. "

Măi tolomacilor, atunci când consilierul ăla, ştiţi voi care, puţachele ăla mic care a supt din pix şi a ros guma pe la Fac. de Şt. Pol. devenind chipurile mare specializat în pulitică, aşa, deci când puţachele ăsta s-a dus să-şi cumpere iaurtul şi a văzut în vitrină: "Un iaurt 3 lei, 2 la 5 lei!", ei bine, puţachele ăsta, întrucât nu are suficientă materie gri la mansardă (că dacă avea făcea dracului o facultate serioasă, nu una de tras mâţa de coadă) nu a înţeles nimic din esenţa unei promoţii.

Când comerciantul propune 2 iaurturi la 5 lei în loc de 6 lei vrea să-ţi spună că dacă vei cheltui mai mult, vei câştiga mai mult.

Oferta voastră, dragi liberali, în traducere liberă înseamnă aşa: dacă ne alegeţi mai mult, vom construi ... mai puţin! Hai, frecaţi-vă la ochi şi daţi-vă palme.

Corect ar fi fost ca puţachele ăla cu coşuri, ăla micu', pulitrucul ăla care e chipurile dăştept (mă întreb cât de proşti or fi proştii liberalilor?!), să ofere cevade genul ăsta: ne alegeţi un mandat facem 1400km, ne alegeţi 2 mandate - facem 3000.

Doamne, cât de proşti suntem că-i suportăm!

Până la urmă să privim totuşi partea bună a lucrurilor, băieţii şi-au dat arama pe faţă: alegeţi-ne cât mai multă vreme şi-o veţi suge kilometric.