Un fenomen neplăcut în România este neseriozitatea clienţilor, care de multe ori nu respectă contractele semnate, solicită enorm de multă extra-muncă în cadrul aceluiaşi contract, nu respectă opţiunile profesioniste ale furnizorului de servicii şi au, în general, o atitudine dispreţuitoare şi intruzivă faţă de munca webdesignerului.
Well, având în vedere că interesul KSD pentru piaţa de web design tinde acum spre un super hipermirobolant bombastic ZE-RO, şi va rămâne aşa, dată fiind noua orientare comercială a firmei, nu cred că risc nimic dacă voi intenta, în premieră pentru România, un proces de daune unui client dificil. Procesul va avea o miză de cca. 25.000 de euro (suma finală o voi stabili cu avocatul meu) şi va viza:
- daune materiale: clientul nu şi-a achitat un rest de bani, 990E, sumă peste care s-au adunat şi penalităţi de aproximativ 1300 E;
- piraterie software: mă gândeam să cer 10-15.000 de E, pentru folosirea fără acceptul nostru a platformei Magazinosaurus Rex mai bine de 12 luni;
- daune morale: încă 10.000 de E pentru tupeul de a ne fi pus pe cap... Urban şi Asociaţii (după ce că noi suntem păgubiţii!), plus alte porcării care vor face deliciul dosarului.
De la acest proces nu sper decât un singur lucru: să creez un precedent care să poată fi invocat pe viitor de firmele de web design care au de-a face cu asemenea clienţi nervoşi. De ce e nevoie de un asemenea precedent? Păi, simplu: pentru că webdesignerii nu sunt protejaţi de nicio asociaţie profesională, profesia lor nu are niciun statut legal aparte, competenţele lor nu sunt obiectul niciunei certificări simbolice recunoscută naţional... În plus, multe afaceri sunt mici şi subfinanţate, fiind, şi din această cauză, victimele perfecte pentru toţi nebunii. În cazul unui eventual proces de daune, 99% din firme nu şi-ar putea permite cheltuielile cu un avocat, ceea ce le face... să tacă şi să înghită. Uite că eu mi le permit. Ghinionul ăluia.
Dacă nimeni nu face nimic, cum să fim luaţi în serios?
27.2.08
E un fapt: a scăzut consumul
Via Liviu Taloi aflu că DailyBusiness a intervievat câţiva proprietari de magazine online care confirmă ceea ce spuneam în ianuarie: scade consumul.
Mă întreb dacă ăştia din guvern citesc presa online...
Mă întreb dacă ăştia din guvern citesc presa online...
23.2.08
Schimbare de filtre. Catastrofala, as zice eu
Două întâmplări importante în comerţul nostru online.
1. Emag schimbă total designul şi funcţionalitatea filtrelor. În lista de produse s-a renunţat la coloana din dreapta, care a fost înlocuită de filtre. Filtrele permit acum alegeri multiple chiar şi pentru aceleaşi criterii: de exemplu, poţi vedea numai laptopuri cu greutatea de 1kg şi 3kg, fără cele de 2kg şi 4 kg.
În opinia mea, designul reprezintă o alegere cel puţin nefericită. În primul rând focusul privirii utilizatorilor se schimbă brutal, din stânga (meniul principal) în dreapta. Treaba asta nu are cum să nu îi deruteze pe utilizatorii a) mai fraieri, fără obişnuinţe de navigare, şi b) grăbiţi, care ştiu exact ceea ce caută şi în loc să aibă acces rapid la filtre trebuie să îşi focuseze atenţia pe o coloană moartă. În al doilea rând aranjarea sub formă de coloană te obligă să derulezi ca disperatul în cazul categoriilor importante, gen "Notebookuri". Eu scriu în clipa asta de pe un laptop 1280 x 800 şi trebuie să spun că, pentru a ajunge la ultimul filtru de la categoria notebookuri, trebuie să derulez 2 ecrane. La fel şi la aparate foto (vine acuş vacanţa!).
În al treilea rând, şi ăsta e motivul cel mai important: Emag nu mai e în poziţia de lider de uzabilitate. Emag a format piaţa ani la rândul, a ajutat-o să crească şi i-a dat şi reperele, inclusiv reperele de uzabilitate. Cumpărătorul online din România are acum anumite aşteptări, e obişnuit cu un anumit stil de lucru (de exemplu "obişnuinţa" de a comanda prin telefon sau "obişnuinţa" de a comanda online dar... a-ţi ridica produsele de la sediul vânzătorului, sunt tipic româneşti) şi prezentare a produselor faţă de care noua dispunere a filtrelor de pe Emag reprezintă o catastrofă.
Şi hai să vedem nişte cifre de trafic:
- Filtre pe dreapta: Emag: 350.000 de vizitatori / săptămână. Total 350.000 vizitatori / săptămână.
- Filtre sus (indiferent de formă: drop-down, menu, checkbox-uri): Domo - 100.000, PCGarage - 60.000, Depozitu' - 60.000, Marketonline - 50.000, Cel.ro - 50.000, Mediadot - 40.000, Shopit - 35.000, Kumparaturi - 30.000, E7 - 25.000 ... + vreo 250.000 de vizitatori adunaţi de alte site-uri (UpShop, Neomax ş.a.m.d. ) Aceste magazine adună un total (estimat de mine) de 700.000 de vizitatori.
- Filtre pe stânga: PC Fun + Electrofun - 60.000, OneStop - 26.000, Sigmanet (nou...) - 22.000, total maxim 110.000.
Deci, dintr-un total grosso de 1,16 milioane de cumpărători online care se fâţâie săptămânal pe magazinele româneşti mai importante, majoritatea absolută, adică 61%, văd filtrele sus. Chiar şi minoritatea de sub 10% a magazinelor cu filtre pe stânga e mult mai favorizată deoarece coloana stângă e un loc "hot" pe ecran, uşor de vizualizat.
Ar merita amintit faptul că în urmă cu 3 ani, când s-a definit "trendul" pe siteurile româneşti de cumpărături online, Emag aduna peste 80% din totalul cumpărătorilor online. Emag era comerţul online românesc.
Acum Emag e singur şi se află în minoritate. Din cauza asta Emag va pierde utilizatori.
Legat de partea cealaltă, funcţionalitatea, şi aici putem aplica aceeaşi matematică iar rezultatele ar fi şi mai dure ţinând cont de faptul că filtrele de PCFun şi OneStop se comportă la fel ca pe restul magazinelor. Pe lângă asta am descoperit cel puţin 2 prostii flagrante, datorate noului sistem care permite filtrare multiplă, dar mă abţin să le public aici. Una dintre ele de altfel are toate şansele să fie o mică bombă cu ceas.
2. Sigmanet se redesenează. Sigmanet, unul din magazinele online de tradiţie care însă nu a rupt niciodată gura târgului, s-a redesenat de curând. Redesignul mi se pare foarte reuşit, deşi mai sunt o mulţime de lucruri care trebuie puse la punct.
Supărătoare ar fi şi aici filtrele: va trebui găsită o soluţie, eventual ca pe OneStop, pentru scurtarea coloanei în cazul categoriilor cu multe opţiuni. În lista de produse descrierile sunt băgate cu lopata, dar asta se poate aranja uşor. O altă chestie dubioasă e şi maniera de dispunere a bannerelor care au în spate, pare-se, un adserver, dumb prin definiţie, ceea ce face să vedem promovate (de exemplu) o cameră foto la categoria de televizoare, un dvd writer la routere şamd. Sub fişa de produs e o zonă bine gândită (de designer) numită "Produse noi", însă prost folosită de operatorii site-ului care bagă produsele cu denumirea lor "codificată". De exemplu, HP J3263G. Sincer chiar mă îndoiesc că vreun cumpărător se va juisa la vederea unei asemenea denumiri: Produse noi ... HP J3263G ... Moamăăăă!... au adus ăştia haş-pe-jî-3-2-6-3-ge!...
...Şi ar mai fi încă vreo 100 de asemenea mici amănunte a căror responsabilitate e împărţită în mod egal de proprietar, designer şi programator. Per ansamblu totuşi noul Sigmanet e un (mare) pas înainte faţă de cel vechi pentru că e gândit destul de diferit faţă de ceea ce mai există pe piaţă, fără a fi total diferit. Dar prevăd că se va mai munci la el încă 6 luni de acum încolo (ceea ce ar fi foarte bine; rău ar fi să fie lăsat în starea asta nefinisată).
1. Emag schimbă total designul şi funcţionalitatea filtrelor. În lista de produse s-a renunţat la coloana din dreapta, care a fost înlocuită de filtre. Filtrele permit acum alegeri multiple chiar şi pentru aceleaşi criterii: de exemplu, poţi vedea numai laptopuri cu greutatea de 1kg şi 3kg, fără cele de 2kg şi 4 kg.
În opinia mea, designul reprezintă o alegere cel puţin nefericită. În primul rând focusul privirii utilizatorilor se schimbă brutal, din stânga (meniul principal) în dreapta. Treaba asta nu are cum să nu îi deruteze pe utilizatorii a) mai fraieri, fără obişnuinţe de navigare, şi b) grăbiţi, care ştiu exact ceea ce caută şi în loc să aibă acces rapid la filtre trebuie să îşi focuseze atenţia pe o coloană moartă. În al doilea rând aranjarea sub formă de coloană te obligă să derulezi ca disperatul în cazul categoriilor importante, gen "Notebookuri". Eu scriu în clipa asta de pe un laptop 1280 x 800 şi trebuie să spun că, pentru a ajunge la ultimul filtru de la categoria notebookuri, trebuie să derulez 2 ecrane. La fel şi la aparate foto (vine acuş vacanţa!).
În al treilea rând, şi ăsta e motivul cel mai important: Emag nu mai e în poziţia de lider de uzabilitate. Emag a format piaţa ani la rândul, a ajutat-o să crească şi i-a dat şi reperele, inclusiv reperele de uzabilitate. Cumpărătorul online din România are acum anumite aşteptări, e obişnuit cu un anumit stil de lucru (de exemplu "obişnuinţa" de a comanda prin telefon sau "obişnuinţa" de a comanda online dar... a-ţi ridica produsele de la sediul vânzătorului, sunt tipic româneşti) şi prezentare a produselor faţă de care noua dispunere a filtrelor de pe Emag reprezintă o catastrofă.
Şi hai să vedem nişte cifre de trafic:
- Filtre pe dreapta: Emag: 350.000 de vizitatori / săptămână. Total 350.000 vizitatori / săptămână.
- Filtre sus (indiferent de formă: drop-down, menu, checkbox-uri): Domo - 100.000, PCGarage - 60.000, Depozitu' - 60.000, Marketonline - 50.000, Cel.ro - 50.000, Mediadot - 40.000, Shopit - 35.000, Kumparaturi - 30.000, E7 - 25.000 ... + vreo 250.000 de vizitatori adunaţi de alte site-uri (UpShop, Neomax ş.a.m.d. ) Aceste magazine adună un total (estimat de mine) de 700.000 de vizitatori.
- Filtre pe stânga: PC Fun + Electrofun - 60.000, OneStop - 26.000, Sigmanet (nou...) - 22.000, total maxim 110.000.
Deci, dintr-un total grosso de 1,16 milioane de cumpărători online care se fâţâie săptămânal pe magazinele româneşti mai importante, majoritatea absolută, adică 61%, văd filtrele sus. Chiar şi minoritatea de sub 10% a magazinelor cu filtre pe stânga e mult mai favorizată deoarece coloana stângă e un loc "hot" pe ecran, uşor de vizualizat.
Ar merita amintit faptul că în urmă cu 3 ani, când s-a definit "trendul" pe siteurile româneşti de cumpărături online, Emag aduna peste 80% din totalul cumpărătorilor online. Emag era comerţul online românesc.
Acum Emag e singur şi se află în minoritate. Din cauza asta Emag va pierde utilizatori.
Legat de partea cealaltă, funcţionalitatea, şi aici putem aplica aceeaşi matematică iar rezultatele ar fi şi mai dure ţinând cont de faptul că filtrele de PCFun şi OneStop se comportă la fel ca pe restul magazinelor. Pe lângă asta am descoperit cel puţin 2 prostii flagrante, datorate noului sistem care permite filtrare multiplă, dar mă abţin să le public aici. Una dintre ele de altfel are toate şansele să fie o mică bombă cu ceas.
2. Sigmanet se redesenează. Sigmanet, unul din magazinele online de tradiţie care însă nu a rupt niciodată gura târgului, s-a redesenat de curând. Redesignul mi se pare foarte reuşit, deşi mai sunt o mulţime de lucruri care trebuie puse la punct.
Supărătoare ar fi şi aici filtrele: va trebui găsită o soluţie, eventual ca pe OneStop, pentru scurtarea coloanei în cazul categoriilor cu multe opţiuni. În lista de produse descrierile sunt băgate cu lopata, dar asta se poate aranja uşor. O altă chestie dubioasă e şi maniera de dispunere a bannerelor care au în spate, pare-se, un adserver, dumb prin definiţie, ceea ce face să vedem promovate (de exemplu) o cameră foto la categoria de televizoare, un dvd writer la routere şamd. Sub fişa de produs e o zonă bine gândită (de designer) numită "Produse noi", însă prost folosită de operatorii site-ului care bagă produsele cu denumirea lor "codificată". De exemplu, HP J3263G. Sincer chiar mă îndoiesc că vreun cumpărător se va juisa la vederea unei asemenea denumiri: Produse noi ... HP J3263G ... Moamăăăă!... au adus ăştia haş-pe-jî-3-2-6-3-ge!...
...Şi ar mai fi încă vreo 100 de asemenea mici amănunte a căror responsabilitate e împărţită în mod egal de proprietar, designer şi programator. Per ansamblu totuşi noul Sigmanet e un (mare) pas înainte faţă de cel vechi pentru că e gândit destul de diferit faţă de ceea ce mai există pe piaţă, fără a fi total diferit. Dar prevăd că se va mai munci la el încă 6 luni de acum încolo (ceea ce ar fi foarte bine; rău ar fi să fie lăsat în starea asta nefinisată).
20.2.08
Specimene
"Neah… te-nseli Gabi, sa cumperi un template este ok. >>>Sa cumperi un teplate si sa-l vinzi sub ca fiind un design original sucks, iar cand pretinzi ca esti un webdeveloper serios sucks big time. "Powered by Magazinosaurus Rex" cam asta scrie la Mediadot.<<<" - citat de pe Nerve.ro
Tipul ăsta, pe care n-am avut vreodată mirabila onoare de a-l cunoaşte, reuşeşte uluitoarea performanţă de a mânca rahat cu polonicul ăla mare în fix 34 de cuvinte (dacă excludem fraza de încălzire în care îi leagă şireturile ăluia de la PCGarage ca să ne arate tuturor ce bazat e el). Treizeci şi patru. Trei gogomănii, una mai mare ca alta, în medie o gogomănie la 11,4 cuvinte. Nici Gigi Becali nu ar fi reuşit o asemenea performanţă. Cum pe Nerve.ro nu a avut decenţa să-şi ceară scuze, îi dau un link de aici, poate are măcar decenţa (şi curajul) să-mi spună ce l-a supărat aşa de tare la noi de a ajuns să vadă mai degrabă roşu, decât normal, în faţa ochilor.
Şi acum iată lista gogomăniilor:
- să cumperi un template... - nu noi l-am cumpărat, puişor; de unde ai scos-o?!
- să-l vinzi ca original... - idem, ba mai mult, absolut nimeni nu a pretins că e original!... da, Mediadot merge pe un template, so what?!... câtă vreme vinde de 10 ori mai mult decât alte magazine care şi-au luat ţeapă fiindcă au băgat ca dobitoacele sume stupide în platformă, care-i problema?!
- când pretinzi că eşti un webdeveloper serios... - ce e aia "serios" şi când am pretins că suntem "webdeveloper serios"? Băieţaş, eu mi-am construit de la început afacerea pe un principiu de bază: să nu par mai mult decât pot oferi în realitate. Uite aşa am ajuns să am cea mai vândută platformă de magazin virtual din România (ne îndreptăm vertiginos spre licenţa cu #100) şi ştiu că unora le stă în gât chestia asta, pentru că implicit trebuie să ofere pe 2000 de euro chestii mult mai performante decât platforma asta de 499 de euro, dar asta e, business is business, shit happens, cândva trebuia să apară şi în România aşa ceva.
Mă întreb ce s-ar face unii dacă SmartStore sau Actinic sau CS-Cart sau X-Cart sau dracu mai ştie cine şi-ar localiza softul în limba română şi l-ar vinde aici, oficial, pe sumele alea ridicole, gen 199 de dolari, care m-ar face chiar şi pe mine să transpir nasol de tot? Sau ce s-ar face dacă aş da eu 2000 de euro unor indieni să-mi facă 10 template-uri noi, astfel încât MRex să vină de-a gata nu cu 6 ci cu 16 template-uri (chiar, e o idee...)?
Tipul ăsta, pe care n-am avut vreodată mirabila onoare de a-l cunoaşte, reuşeşte uluitoarea performanţă de a mânca rahat cu polonicul ăla mare în fix 34 de cuvinte (dacă excludem fraza de încălzire în care îi leagă şireturile ăluia de la PCGarage ca să ne arate tuturor ce bazat e el). Treizeci şi patru. Trei gogomănii, una mai mare ca alta, în medie o gogomănie la 11,4 cuvinte. Nici Gigi Becali nu ar fi reuşit o asemenea performanţă. Cum pe Nerve.ro nu a avut decenţa să-şi ceară scuze, îi dau un link de aici, poate are măcar decenţa (şi curajul) să-mi spună ce l-a supărat aşa de tare la noi de a ajuns să vadă mai degrabă roşu, decât normal, în faţa ochilor.
Şi acum iată lista gogomăniilor:
- să cumperi un template... - nu noi l-am cumpărat, puişor; de unde ai scos-o?!
- să-l vinzi ca original... - idem, ba mai mult, absolut nimeni nu a pretins că e original!... da, Mediadot merge pe un template, so what?!... câtă vreme vinde de 10 ori mai mult decât alte magazine care şi-au luat ţeapă fiindcă au băgat ca dobitoacele sume stupide în platformă, care-i problema?!
- când pretinzi că eşti un webdeveloper serios... - ce e aia "serios" şi când am pretins că suntem "webdeveloper serios"? Băieţaş, eu mi-am construit de la început afacerea pe un principiu de bază: să nu par mai mult decât pot oferi în realitate. Uite aşa am ajuns să am cea mai vândută platformă de magazin virtual din România (ne îndreptăm vertiginos spre licenţa cu #100) şi ştiu că unora le stă în gât chestia asta, pentru că implicit trebuie să ofere pe 2000 de euro chestii mult mai performante decât platforma asta de 499 de euro, dar asta e, business is business, shit happens, cândva trebuia să apară şi în România aşa ceva.
Mă întreb ce s-ar face unii dacă SmartStore sau Actinic sau CS-Cart sau X-Cart sau dracu mai ştie cine şi-ar localiza softul în limba română şi l-ar vinde aici, oficial, pe sumele alea ridicole, gen 199 de dolari, care m-ar face chiar şi pe mine să transpir nasol de tot? Sau ce s-ar face dacă aş da eu 2000 de euro unor indieni să-mi facă 10 template-uri noi, astfel încât MRex să vină de-a gata nu cu 6 ci cu 16 template-uri (chiar, e o idee...)?
19.2.08
Un articol stupid
Uite de ce am renunţat total la minunata activitate de "creare de site-uri" (nici măcar nu o voi mai băga în certificatul firmei cf. noului cod CAEN): din cauza acestui sentiment care există şi este întreţinut pe piaţă. "Preţul unui site porneşte de la 400 de euro şi poate depăşi 1.000 de euro, în funcţie de complexitate şi de perioada în care este realizat ." Corect ar fi fost 100.000 de euro, nu?
Şi uite aşa te trezeşti la uşă cu diverşi mârlani care fac ditamai afacerile imobiliare, care au proiecte de milioane de euro (fără exagerare!), pentru care plătesc 40-50.000 de euro numai studiul de fezabilitate făcut în 3 ore de un ingineraş pe baza unor calcule automate în AutoCAD, uite aşa te trezeşti, aşadar, cum îţi vin asemenea specimene la uşă şi vor ditamai websitu pe 1.000 de euro - negociabil! - , că aşa scrie la Ziarul Financiar.
Şi uite aşa te trezeşti la uşă cu diverşi mârlani care fac ditamai afacerile imobiliare, care au proiecte de milioane de euro (fără exagerare!), pentru care plătesc 40-50.000 de euro numai studiul de fezabilitate făcut în 3 ore de un ingineraş pe baza unor calcule automate în AutoCAD, uite aşa te trezeşti, aşadar, cum îţi vin asemenea specimene la uşă şi vor ditamai websitu pe 1.000 de euro - negociabil! - , că aşa scrie la Ziarul Financiar.
18.2.08
Rateuri de marketing
Care este cea mai mare prostie de marketing pe care o poţi face?
Răspunsul meu: să-ţi identifici prost competitorii. Nu stau acum să explic amănunţit de ce. În esenţă, dacă faci greşeala asta, înseamnă că habar nu ai ce face produsul tău, care îi sunt avantajele, ce aduci diferit pe piaţă, cât trebuie să coste.
De exemplu, dacă ai un produs care costă 500 de euro şi faci reclamă Adwords pe numele unui produs similar care costă doar 99 de euro înseamnă fie că identifici prost concurenţa (greşeală de marketing), fie că practici un preţ greşit (evident, greşeală de... marketing!). Dacă produsul tău merită într-adevăr 500 de euro, atunci n-are nici un rost să îl convingi pe clientul celui de 99 să scoată din buzunar o sumă de 4 ori mai mare decât e pregătit să dea. Nu vei reuşi. E ca şi cum Mercedes ar încerca să fure clienţi de la ... Dacia Logan.
Răspunsul meu: să-ţi identifici prost competitorii. Nu stau acum să explic amănunţit de ce. În esenţă, dacă faci greşeala asta, înseamnă că habar nu ai ce face produsul tău, care îi sunt avantajele, ce aduci diferit pe piaţă, cât trebuie să coste.
De exemplu, dacă ai un produs care costă 500 de euro şi faci reclamă Adwords pe numele unui produs similar care costă doar 99 de euro înseamnă fie că identifici prost concurenţa (greşeală de marketing), fie că practici un preţ greşit (evident, greşeală de... marketing!). Dacă produsul tău merită într-adevăr 500 de euro, atunci n-are nici un rost să îl convingi pe clientul celui de 99 să scoată din buzunar o sumă de 4 ori mai mare decât e pregătit să dea. Nu vei reuşi. E ca şi cum Mercedes ar încerca să fure clienţi de la ... Dacia Logan.
13.2.08
Branding Romania
Mi-a venit o idee genială de branding pentru România:
Romania, Europe's India
Mmmmmm? Nu-i aşa că-i tare? (i'm a genius, yes, I know... :)
Eu zic că transmite tot ce trebuie. Manele, mâncaţ-ahş, la greu, ia d-acilea, buric, buric, uite alba, uite neagra, iacă două, uite nu e. Specific naţional, ce pana mea. Păi nu?! Şi mai transmite şi ideea că suntem tari în IT, poa' să vină ăştia să facă outsourcing, uaaaaaaa, helău săr, gritings!... ui ar an izo bulşitvax sertifaid campăni, ui hev a plen: to cat ior ixpensis, vrâşt, vrâşt!... cu cuţâtu'... şi mai transmite şi ideea de civilizaţie străveche, păi nu?... nu de la Râm ne tragem noi?... de 2000 de ani p'acili-şa... deci Roma, Bombay, nu contează, same shit, ceva vechi, de pe timpul lui Nabucodonosor. Aşa. Plus că ne va creşte turismul, oaileu, ce-o să ne mai crească, de ce naiba să meargă ăştia până la Taj Mahal când poa' să meargă uite colea la Bolitin sat în jud. Teleorman?! Păi nu?! Aşa. Plus că o băgăm şi p-aia cu UE, adică India, India, da' în UE... mă-nţelegeţi 'mneavoastră... adică România nu e doar o Indie, ci e mai tare ca India însăşi, e cea mai tare Indie, că doar e în UE...
Păi nu?!
Romania, Europe's India
Mmmmmm? Nu-i aşa că-i tare? (i'm a genius, yes, I know... :)
Eu zic că transmite tot ce trebuie. Manele, mâncaţ-ahş, la greu, ia d-acilea, buric, buric, uite alba, uite neagra, iacă două, uite nu e. Specific naţional, ce pana mea. Păi nu?! Şi mai transmite şi ideea că suntem tari în IT, poa' să vină ăştia să facă outsourcing, uaaaaaaa, helău săr, gritings!... ui ar an izo bulşitvax sertifaid campăni, ui hev a plen: to cat ior ixpensis, vrâşt, vrâşt!... cu cuţâtu'... şi mai transmite şi ideea de civilizaţie străveche, păi nu?... nu de la Râm ne tragem noi?... de 2000 de ani p'acili-şa... deci Roma, Bombay, nu contează, same shit, ceva vechi, de pe timpul lui Nabucodonosor. Aşa. Plus că ne va creşte turismul, oaileu, ce-o să ne mai crească, de ce naiba să meargă ăştia până la Taj Mahal când poa' să meargă uite colea la Bolitin sat în jud. Teleorman?! Păi nu?! Aşa. Plus că o băgăm şi p-aia cu UE, adică India, India, da' în UE... mă-nţelegeţi 'mneavoastră... adică România nu e doar o Indie, ci e mai tare ca India însăşi, e cea mai tare Indie, că doar e în UE...
Păi nu?!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)