Schultz și Juncker se fofilează și evită dezbaterea directă cu Alexis Tsipras

Alexis Tsipras va fi candidatul Partidului Stânga Europeană la președinția Comisiei Europene. Din România îl veți putea susține dacă veți vota cu PAS.

Ieri, la Florența, a avut loc a doua dezbatere „prezidențială” la nivelul UE și pentru a doua oară Alexis Tsipras a lipsit. Prima oară (la Maastricht) a făcut-o motivat, pentru că avea deja programat un turneu electoral în Portugalia, Spania și Cehia, de unde nu a putut ajunge în timp util la Maastricht. Ieri, însă, ar fi vrut să participe.

Dacă ne luăm după agențiile de presă lucrurile sunt foarte simple. Ele ne informează sec că „Tsipras did not attend”. Numai că lucrurile nu sunt așa de simple. Alexis Tsipras a vrut să participe. Pentru pregătirea participării stafful său de campanie a cerut lămuriri în urmă cu vreo săptămână cu privire la faptul că, deși vorbim de Uniunea Europeană, de o uniune a egalilor, candidații sunt obligați să vorbească numai în engleză. Organizatorii (Universitatea din Florența), care se pare că sunt un bastion neoliberal în învățământul superior italian, au băgat la cap întrebarea, fără să răspundă. Au făcut liniștiți toate pregătirile necesare pentru dezbatere, după care, cu două zile înainte de dezbatere, au formulat un răspuns oficial cam în termenii următori: „Având în vedere cererea dvs. [nu era o cerere, era o întrebare], pe care nu o putem satisface, suntem obligați să vă refuzăm participarea la dezbatere. Vă mulțumim pentru înțelegere.”

Marii câștigători ai dezbaterii sunt astfel Schultz și Juncker care i-au avut drept sparring partners pe ecologistul Jose Bove (respectabil personaj, dar simpluț) și pe Guy Verhofstadt de la liberali. Singurul care putea să-i ia la șuturi, la modul figurat, firește, era Tsipras. În treacăt fie spus în Italia e pericol mare pentru că stânga radicală s-a reunit de data aceasta sub o singură listă, „Cu Tsipras, altă Europă” care are șanse reale să treacă pragul electoral și astfel să înșface 3-4 posturi de europarlamentari de la partidele consacrate. Italia fiind țara care a trimis în 2009 fel de fel de botoxate în parlamentul european, unele dintre ele provenind, după cum ziceau gurile rele, direct din petrecerile bunga-bunga organizate de Berlusconi. Așadar, pericol mare!

Pe de altă parte cu acest prilej putem vedea și ce înseamnă politica făcută în mod civilizat. Dacă s-ar fi întâmplat la noi ceea ce i s-a întâmplat lui Tsipras, probabil candidatul în cauză ar fi acuzat de complot pe toată lumea, începând cu Băsescu și terminând cu portarul de noapte de la Spitalul Municipal Buhuși (dacă o exista vreunul). Stafful lui Tsipras nu numai că nu a acuzat pe nimeni de nimic, dar nici măcar nu a emis un comunicat de protest. Pentru că ar fi însemnat să protesteze, în fond, împotriva unei universități care e liberă, în spațiul pe care-l gestionează, să facă alegerile pe care le dorește.

Următoarea dezbatere, care cred că va fi și ultima, va avea loc pe 15 mai și se pare că va transmisă și de TVR 1. Sunt curios dacă Schultz și Juncker vor reuși cumva să-l „ejaculeze” și de acolo pe Tsipras, după cum ar zice Vanghele. În orice caz, devine din ce în ce mai clar că după 25 mai se pregătește „o mare coaliție” la nivelul UE, deci ne vor aștepta încă 5 ani de coșmar. Pentru că nimic fundamental nu se va schimba.