Internetics 2006: ipoteza friconomică

OK, nu am fost niciodată un fan Internetics, dar nu pot să nu remarc transformarea ciudată pe care a suferit-o anul ăsta: a rămas fără public.

Ce naiba s-a întâmplat?! În plină perioadă de înscrieri, site-ul Internetics 2006 are doar o mână de vizite. Disperaţi, organizatorii au apelat la metode de atragere a participanţilor pe care nu ştiu să le fi aplicat anul trecut: mailuri out-of-the-blue, ba chiar şi cvasi-cold-calls. Am primit la KSD 2 e-mailuri tip newsletter (destul de neinspirat compuse) şi unul de tip spam, dar hai să nu-l numim spam, să îl numim pur şi simplu "mesaj colegial de informare". Şi ieri, adică a doua zi (vineri, 15.09) am primit şi un semi-cold-call, TOTAL neprofesionist:

- pe la 11 (eu nu eram în birou): sună telefonul, răspunde colegul nostru Dragoş, cel mai nou în firmă şi zice ceva de genul vă rog să sunaţi după ora 2, fiindcă directorul nostru e la o întâlnire (el habar n-avea despre ce e vorba).

- după 14.00 sună telefonul, răspund eu. Dialogul a decurs cam aşa (cam 30 de sec.):

- Bună ziua, bună ziua
- Numele meu e [cineva de la Internetics, n-are rost să îi dau numele, e şi pe site-ul lor], mi s-a spus să revin după ora 14, vroiam să ştiu dacă aţi primit ieri etc.
- [eu mă dumiresc despre ce e vorba] A, da, ştiţi, cunosc festivalul, îl urmăresc, îl respect, dar nu intră în viziunea noastră privind dezvoltarea firmei.
- [interlocutorul, i se citeşte descumpănirea în voce - probabil se aştepta la ceva de genul "vai, dar nu am auzit, cum să nu, abia aştept să particip..." ?!] Ăăă... aha, atunci asta vroiam să ştiu... dacă aţi primit...
- [eu deja îl tratez din voce ca pe un Martor al lui Iehova sau agent Amway] Păi da, am primit, dar asta e, nu e viziunea noastră.
- A... da... bine atunci, vă mulţumesc, bună ziua, bună ziua.

WTF ?! Ce-a fost asta?! Înţeleg că socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de acasă, dar nu te apuci de telefoane dacă nu eşti pregătit să îţi vinzi marfa, indiferent de obiecţii! Nu că m-aş fi lăsat convins să particip (chiar nu am motive), dar un profesionist în comunicare încerca măcar să imi pareze obiecţia şi să mă convingă să cred că e foarte bine pentru noi să particip. De altfel, chestia asta mă şi face să mă întreb ce mari specialişti în "comunicare" sunt cei care organizează festivalul. Mă rog.

Şi totuşi: ce s-a întâmplat în cele 14 luni (ceva mai mult de un an, adică) trecute de la vechiul Internetics? Să nu mi se spună că a continuat căderea de anul trecut, când multe firme şi-au băgat picioarele şi nu au mai participat uite-aşa, că nu a (sic!) mai vrut muşchii lor. În luna de vârf (iunie 2005), Internetics a adunat peste 20.000 de vizitatori, din care 71%, deci cam 14.000, veneau direct. Iar evoluţia era aceeaşi în fiecare an, 9-10 luni de trafic modest pe site şi 2-3 de explozie în perioada festivalului. Cine erau aceşti 14.000?! Unde sunt ei acum?!

Pe lângă ei, site-ul festivalului avea rezultate lunare modeste, 4-5.000 de vizitatori din care vreo 2000 direcţi. Îi putem socoti pe aceşti 2000 ca fiind nucleul "dur" al industriei, format din personalul angajat al firmelor de web design (probabil câteva sute bune), specialiştii în web design din departamentele IT de prin firmele româneşti (alte câteva sute), freelancerii valoroşi (care însă nu cred că sunt mai mult de câteva zeci) şi diverşi alţi inşi, creativi, art directori etc. de aiurea interesaţi permanent de fenomenul internet, nu doar în perioada de concurs. Dar cine erau ceilalţi 14.000?!

Părerea mea (şi acum voi emite câteva ipoteze absolut speculative, pe care însă un economist friconomic le-ar putea cerceta):

1. În primul rând, o premisă: festivalurile de genul ăsta îi interesează în special pe profesioniştii şi amatorii domeniului, nu pe Gigel Depestradă sau pe Frosa Delaflorărie. Uitaţi-vă dumneavoastră unde vreţi şi veţi vedea că la festivalurile de film vin cinefilii, la alea de publicitate - publicitarii şi la congrese politice, partizanii partidului care face congresul.
   
2. Web designul, ca preocupare, a fost mulţi ani, cam începând cu 2000, o preocupare pentru foarte mulţi tineri pierde-vară (în mediul literar li s-ar spune: veleitari) care, în lipsa dorinţei de a munci cu adevărat, făceau şi ei câte un site pe ici, pe colo. Aparent o preocupare simplă, necostisitoare (un computer pe care ţi-l ia mama, un Dreamweaver şi un Photoshop pe care le şparleşti singur de pe DC++ ...) şi aducătoare de bani, măcar 150-200 de euro pe lună. Problema e că în ultimele 14 luni costurile vieţii au crescut enorm în România şi 150-200 de euro pe lună e o sumă ridicolă. În particular peste studenţi (categorie socială care furniza un mare număr de aşa-zişi web designeri) a venit amocul, cu scumpiri de chirii fenomenale în toamna lui 2005. Asta i-a forţat pe toţi veleitarii să dispară de pe piaţă, pentru că nu şi-au permis să ridice preţurile până la generarea unor venituri de 450-500 de euro / lună. Aceşti veleitari cred că erau o bună parte a celor 14.000, dacă nu chiar întregul. De absenţa lor suferă acum Internetics 2006.
   
3. Ieşirea de pe piaţă a veleitarilor a dus la îmbunătăţirea situaţiei firmelor profesioniste care nu mai au nevoie să facă podul pentru a câştiga clienţi, deoarece clienţi disponibili sunt acum peste tot. Pe cale de consecinţă, o firmă de web design nu mai are nevoie nici să se joace de-a coroniţa pe la festivaluri web, fiindcă un portofoliu bun, un număr de clienţi, o oarecare cifră de afaceri sunt suficiente pentru a cîştiga clienţi noi. Iar clienţi noi găseşte azi oricine, atât ăla care face site-uri elitiste, cît şi ăla care face pe bandă rulantă site-uri de 500 de euro. PUNCT.

Aşa se explică, zic eu, şi scăderea spectaculoasă în audienţă a Interneticsului. În anii trecuţi un comunicat de presă şi 2-3 bla-bla-uri erau suficiente pentru a genera o creştere constantă a publicului care intra pe site, deoarece toată trupa de veleitari veneau acolo "să se remarce". Ori, anul ăsta suntem la jumătatea lunii #2 de înscrieri (aproape de finalul perioadei de înscriere!) şi traficul se îndreaptă spre vreo 5000 de vizitatori unici, din care 2000 - acel nucleu "dur" pomenit mai sus, revenit probabil din vacanţă.

Asta cred eu. Un economist friconomic ar trebui acum să studieze anunţurile de mică publicitate de tip "fac şi io saituri web, tel. xxxx-736332, cornel" şi să compare câte sunt acum, şi câte erau în urmă cu 14 luni. Sincer să fiu îmi pare rău de tipii din spatele Internetics 2006, fiindcă urmăream cu interes decernarea premiilor.