Somajul e mult mai mare decat pare

Azi mi-a picat fisa... din mai 2008 până acum numărul şomerilor a crescut cu vreo 250.000, dar numărul conturilor de pensii private în care nu se mai livrează bani a crescut cu 400.000 .

Mediile oficiale încearcă să aburească treaba, zicând că agenţii economici au dificultăţi, chestii de-astea. Aiurea, nimeni nu riscă amenzi de sute de milioane pentru neplata câtorva zeci. Realitatea e mult mai crudă: există în jur de 150.000 de români care preferă mai degrabă să stea acasă decât să îşi ridice ajutorul de şomaj pe care îl socotesc, probabil, sub demnitatea lor. Dacă e aşa, înseamnă că peste şomajul "oficial" de 6,0% mai trebuie adăugat probabil un rest neoficial de vreo 1,5% ceea ce înseamnă că şomajul real deja a ajuns pe la 7,5%.

Bravo români, staţi acasă ca mămăligile, nu care cumva să vă cereţi dreptul, pentru ca statul român să poată plăti în continuare din banii voştri pe de-alde Ridzi, Pitzi şi alte dihanii de-astea.

300: cam nasol cu ciolanul fierbinte pe scări

Cam nasol pentru doamna ministru Ridzi, să-şi vadă terminată cariera politică la doar câteva luni după ce şi-o începuse cu adevărat. Că doar nu crede nimeni că individa, care şi-a demonstrat din plin "calităţile" manageriale, mai poate fi salvată de cineva.

Revoltător este scorul pe care madam ministru, cu atâta delicateţe, l-a propus pentru scoaterea în stradă a unui tânăr cu prilejul măreţei acţiuni din data de 2 mai a.c.: 580 de lei. Mă rog, eu ştiu că tinerii din ziua de azi sunt cam puturoşi şi nu se mai mişcă, aşa cum ne mişcam noi, pe 2 dolari pe zi, dar cred că un buget de 40 de lei pe om ar fi fost suficient să închiriezi câte modele vrei printr-o agenţie specializată. Nu mai vorbesc de faptul că un aplaudac la televiziuni "costă", din câte ştiu, în jur de 15 lei pe zi.

Scârbos e faptul că demoazela ministru nu îşi reproşează nimic sieşi, dând toată vina pe subalterni, colaboratori, presă, lună, stele, soare, căldură, frig, apă, foc. Toată vina e a celorlalţi. Lucrul ăsta e suficient ca s-o descalifice pe madamă de orice veleităţi politice. Un adevărat lider îşi asumă greşelile făcute, chiar şi pe cele involuntare.

Şi mai scârbos e faptul că între declaraţiile de început - "nu-mi pasă cum s-au cheltuit banii câtă vreme au ieşit în stradă 100.000 de tineri" - şi cele mai recente - "sunt vinovată de faptul că am crezut că toţi colaboratorii sunt cinstiţi, ca mine" - e o diferenţă de esenţă atât de mare, diferenţa de la aroganţa şi infatuarea scroafei urcate în copac la umilirea şi jegoşenia viermelui care simte călcâiul ce-l striveşte.

Eu ştiu că dumnealor au venit ca nehaliţii la putere fără să bănuiască măcar ce surpriză neplăcută îi aşteaptă (deşi multă lume, inclusiv subsemnatul, ştia de venirea crizei), dar cramponarea asta de putere, în dispreţul oricărei umilinţe publice pe care o poţi îndura, cred că dovedeşte că ipochimenii îşi închipuie şi în aceste clipe fatale că ciolanul are carne pe el. Domnilor, ciolanul e curat ca lacrima, nu vă mai amăgiţi. Şi pe deasupra e şi fierbinte. Uşor cu ciolanul fierbinte pe scări, doamnă ministru. Uşor cu ciolanul fierbinte pe scări, domnule Boc.

Cat de mult pierzi castigand 4000 de dolari?

Incredibilă păţania celor de la Infinity Art, care au ajuns subiectul unei campanii negative pe Google Adwords din cauza unui client nemulţumit. 

Eu zic că greşeala le aparţine 100% pentru că, aşa cum rezultă din corespondenţa postată online de clientul nemulţumit, băieţii au acceptat bugetul acestuia (4000 USD) înainte să înţeleagă clar ce li se cere. Nu mai zic de lejeritatea cu care s-a acceptat un asemenea proiect fără vreun contract, ceva, care să stabilească în mod clar responsabilităţile şi limitele părţilor. Inclusiv limita până la care clientul să te fută la creier pe banii lui. Ştim cu toţii că munca la un site se poate transforma într-un coşmar dacă avem de-a face cu un client obsedat de "mici schimbări" şi alte rahaturi care, luate individual, poate nu înseamnă nimic, dar puse cap la cap îţi dau programul peste cap.

Să nu te pui cu Elena Băsescu, că are mintea odihnită

Dumnezeule, fătuca asta cred că dacă ar fi invitată zilnic la 3 televiziuni, ar servi 3 tâmpenii colosale şi nu s-ar plictisi. Râdem, râdem, dar beizadeaua e parlamentar european, o "performanţă" pe care nici Nicuşor Ceauşescu n-a reuşit-o.

Articol: http://www.gandul.info/politica/elena-basescu-recunoaste-ca-are-mintea-mai-odihnita-putin.html?3928;4528204

Totuşi, este incredibil, este absolut incredibil, oare cum poate exista o persoană chiar atât de proastă? Mai există prostovani pe lumea asta, mai zic unii nişte prostii cât casa... Băi nene, dar fătuca asta e de-a dreptul incredibilă. Nici o expresie care defineşte prostia nu e suficient de tare pentru ea. "Proastă ca noaptea?" Nu, că noaptea mai luminează luna... mai e niţică lumină... "Proastă de bese?" Hm, dacă a te băşi în public e semn de prostie, păi prefer de o mie de ori să mă băşesc în public dar să nu zic tâmpeniile pe care le debitează persoana asta. "Proastă ca gardul?" Da' ce, gardul e întotdeauna prost? Are şi părţi bune, îţi ţine curtea, poţi să stai la umbra lui... "Proastă de dă în gropi?" Asta-i bună, păi într-o ţară cu drumurile noastre chiar nu e un semn de prostie că dai în gropi, ci de lipsă de şansă, de ghinion că te-ai născut aici, *$&%(#* arghhhhh mama ei de ţară. Deci, cât de proastă e Elena Băsescu dacă nici măcar vocabularul nu are o expresie adecvată pentru prostia ei?!

Exista banci care dau datele clientilor partidelor politice

Prima oară m-au sunat băieţii de la PNL în urmă cu vreo câteva luni, ca să mă invite la cafeneaua politică de pe Titulescu. Atunci m-am mirat (de unde dracu' îmi ştiu ăştia numărul, că eu am cartelă, pe care o încarc din an în Paşte, şi de unde ştiu că locuiesc pe Titulescu?!) dar am zis că o fi o simplă coincidenţă, mai ales că nu s-a pronunţat nici o clipă numele meu.

Ieri însă m-au sunat iar, pe la 4, să mă întrebe daca am votat sau intenţionez să votez. De data asta nu a existat nici un dubiu: convorbirea a început cu "Alo, dl. Sârbu?"

După ce mi-am strofocat creierii am ajuns la concluzia că singura sursă posibilă a informaţiei potrivit căreia cetăţeanul Lucian Sârbu are numărul de telefon cutare şi locuieşte în cartierul cutare e una din băncile din cartier. Asta, după ce am eliminat rând pe rând:

- posibilitatea ca oamenii să fi luat baza de date a unui magazin virtual: într-adevăr, pe magazinele virtuale îmi las numele, numărul de telefon şi adresa, dar nu e cazul pentru că în general dau adresa de la muncă, fiind mult mai simplu să-mi vină comenzile acolo;
- posibilitatea ca oamenii să fi luat lista de la Secţia 4 Poliţie, unde mi-am reînnoit de curând buletinul şi mi-am dat numărul de telefon: iarăşi, nu e cazul, pentru că primul telefon a fost înainte să mi-l reînnoiesc;
- posibilitatea de a fi fost "trădat" de vreun prieten: exclus, n-am decât un singur prieten în cartier, şi ăla n-are nici o treabă cu politica.

În ultimii 5 ani mi-am mai lăsat numele complet cu adresă şi număr de telefon la care pot fi contactat doar la un notariat dar ăla e undeva prin Sectorul 3, şi... la foarte multe bănci din zonă! Cum în clipa asta am conturi deschise la 3 sucursale din cartier (una din ele e chiar vizavi de cafeneaua lor politică), plus contul firmei, sunt 99% sigur că băieţii au luat informaţia de la una din aceste bănci. Aşadar, aveţi grijă unde vă ţineţi banii, există angajaţi ai băncilor care n-au nici o jenă să vă vândă datele.