De 20 de ani încoace, prostimea din ţara asta e hrănită constant cu pâine şi circ, în timp ce caviarul şi "caşcavalul" sunt mâncate de şmecheri în spatele scenei.
Cam aşa şi cu aiureala asta cu senatorul Voicu. Vinovatul de corupţie fără să fi corupt pe nimeni, vinovatul de trafic de influenţă fără să fi influenţat pe nimeni, vinovat că a luat mită nu ştiu câte mii de euro pe care nu a scris nimeni cu cerneală invizibilă "mită". Cel puţin din ceea ce se vede momentan în presă, tot cazul "Voicu" e de fapt un şir de tâmpenii şi elucubraţii, care mai de care mai absurdă şi lipsită de fundament. Începând cu tâmpenia primordială, şi anume ascultatul telefoanelor. De ce a ascultat SRI-ul telefoanele lui Voicu, dacă e limpede ca lumina zilei că nu i-a influenţat pe judecători?! Hm, să zicem că a avut intenţia de a influenţa?... Ok, atunci hai să ascultăm telefoanele tuturor celor care au intenţii în ţara asta... ce dracu' facem, revenim la Securitatea lui Ceauşescu?!
Se simte de la o poştă că scandalul ăsta e de fapt o diversiune menită să abată atenţia de la lucrurile cu adevărat importante. Dar ce lucruri? Vrea PD-L-ul să înghită gura populaţiei nemulţumite dându-i un substitut de satisfacţie în contul dezastrului economic? Se doreşte îngroparea definitivă a întrebărilor privitoare la modul fraudulos în care Băsescu a redevenit preşedinte? Greu de răspuns...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu