Site-ul dedicat referendumului e live: www.becreferendum2012.ro. Ascuns undeva pe pagina de statistici e un document foarte interesant, o adresă de la MAI [pdf] care compară numărul de persoane înscrise pe listele electorale cu numărul de cărți de identitate în circulație. Diferența e colosală și, totodată, monstruoasă: deși pe liste sunt înscriși 18,3 milioane de alegători, în circulație nu avem decât 15,7 milioane de cărți de identitate. Deci, grosso, o diferență de 2,6 milioane de votanți.
Cum în ultimii 5 ani cartea de identitate românească a devenit un document extrem de prețios, care îți dă voie să te miști liber de-a lungul și de-a latul Europei, e lesne de înțeles cine pot fi acești 2,6 milioane de cetățeni fără carte de identitate: ori decedații „uitați” pe listele electorale, ori emigranții definitiv, cărora nu le mai pasă de România, și care nici nu vor mai veni vreodată, în vecii vecilor amin, să voteze pentru alegerile de aici. Acești emigranți definitiv probabil au deja carte de identitate canadiană, italiană, spaniolă, australiană etc. - motiv pentru care nu are de ce să le mai pese de cartea de identitate românească, findcă oricum noua identitate adoptivă le dă voie să se plimbe și să muncească liber pe oriunde.
Însă în realitate diferența dintre ficțiune și fapte e mult mai mare deoarece carte de identitate au și adolescenții născuți în perioada 08.1994-05.1998 și care încă nu au drept de vot, așadar încă vreo 1,2 milioane de persoane. Deci rămân doar vreo 14,5 milioane de votanți reali, care ar trebui să fie pe listele electorale.
Ceea ce înseamnă că la referendum va trebui să se atingă o mobilizare reală în jur de 63,5%. Având în vedere că la alegerile din 1990 prezența la vot a fost de peste 80% eu sunt convins că 63,5% nu e deloc un procent de neatins. Suntem sub plafonul de 65-70% din populație care nu îl mai vrea pe Băsescu. Nici măcar nu e nevoie de mobilizarea totală a votanților anti-Băsescu pentru ca referendumul să treacă. Dacă mai vin și niște votanți pro-Băsescu atunci misiunea devine și mai ușoară.
Dacă referendumul ăsta nu trece atunci USL-ul trebuie să plece de la guvernare în prima secundă din dimineața de zilei de luni, 30 iulie: înseamnă că sunt retarzi. Să vină oricine altcineva, dar nu ei.
Totuși, în viitor ar fi bine ca toate alegerile să aibă loc strict pe baza cartei de alegător. Știu că asta ar putea părea o discriminare a românilor din străinătate, dar ar fi o măsură absolut necesară. Cărțile de alegător se distribuie odată cu cartea de identitate și au valabilitatea fix cât o are și cartea de identitate. Situația prin care milioane de emigranți dezinteresați de ceea ce se întâmplă în România sunt încă prezenți pe listele electorale este complet absurdă și necesită ruperea pisicii în două. Peste 20-30 de ani, mulți dintre acești emigranți care azi au 30-40 de ani poate vor fi deja decedați, dar statul român cu siguranță nu va primi nici un fel de notificare asupra decesului lor. Ce facem atunci? Îi ținem pe liste în continuare? E absurd. Fiecare țară are, probabil, procentul ei de emigranți cărora nu le mai pasă de identitatea inițială în așa fel încât să se obosească să ceară o carte de identitate nouă și să participe la alegeri; dar în România e o situație de excepție, cu un număr de emigranți definitiv care după toate informațiile și datele a depășit lejer, într-un răstimp extraordinar de scurt, 10% din totalul populației. Drept pentru care o situație excepțională cere o abordare excepțională și luarea unor măsuri excepționale.
7 comentarii:
Interesante date.
Avand in vedere ca grupa de varsta 0-14 ani constituie 15,6 % din populatia Romaniei si presupunand ca, asa cum ai spus si tu, oameni fara buletin nu prea exista, acest 15,6 % plus cei 15,700,000 da un total al populatiei Romaniei de 18,150,000 locuitori. Astea inseamna ca cifrele de la recensamnat au fost umflate cu un milion de persoane.
Discuţia este mai veche şi explicaţia ar fi că mai există persoane care au încă buletine de identitate de tip vechi, persoane peste 60 de ani (nu mai ţin minte exact care este limita după care nu se mai schimbă actul de identitate).
Si astia cu buletin vechi nu sunt in bazele de date? Pensia probabil si-o primesc dupa cartea de alegator :))
>Si astia cu buletin vechi nu sunt in bazele de date?
Da - dar una sunt buletinele şi altele cărţile de identitate. ;)
Dincolo de acest aspect ar fi interesant de ştiut dacă are loc vreun efort susţinut pentru a actualiza listele de alegători sau nu ...
@Cristian Banu: da, limita de vârstă e de 55 de ani (asta e acum; e posibil ca înainte să fi fost 60 de ani) și poate oferi o explicație pentru diferență, dar mă îndoiesc că poate fi o explicație satisfăcătoare. Cărți de identitate de plastic în locul buletinelor comuniste se fac de vreo 14 ani. Conform datelor INS la ora actuală în România sunt 5,4 milioane persoane peste 55 de ani, dar dintre aceștia 3,4 milioane au prins sigur reforma buletinelor (având acum maxim 69 de ani), fiind obligați să și le preschimbe. Mai rămân numai 2 milioane de persoane peste 70 de ani susceptibile să circule cu buletine vechi, deci oricum cu mult sub diferența de cca. 3,8 milioane (în care am inclus și adolescenții), și asta presupunând prin absurd că toți cei peste 70 de ani au buletin vechi (ceea ce e cu siguranță fals). Probabil pe la țară mai sunt de găsit bătrânii cu buletin vechi.
Listele trebuie în mod evident refăcute, și refăcute cu bună credință, fără să-i dezavantajeze pe emigranți, dar fără să-i includă aiurea câtă vreme ei au renunțat de facto la cetățenie (știu că dpdv juridic cetățenia nu o poți pierde, dar vorbim aici de o stare de fapt).
Apropo de asta, vă dați seama că Elodia, până să fie declarată decedată, a figurat pe liste?
Carte de identitate sau buletin?
CI este cartonasul care-ti da dreptul sa te plimbi in UE iar buletinul este carnetelul care nu se mai schimba dupa 50 de ani. Batrinii care nu intentioneaza sa se plimbe in UE au ramas cu BI.
55 de ani, nu 50.
Trimiteți un comentariu