1.6.20

Sunt numărate zilele lui Trump la Casa Albă?

Ceea ce se întâmplă acum în SUA e foarte, foarte, foarte ciudat.

Mai întâi am observat asta:


...apoi asta:


Avem de-a face, bineînțeles, cu o furie populară, dar în spatele ei par a fi niște păpușari care fac tot posibilul să o (re)direcționeze către Trump după un scenariu asemănător cu cele de tip „maidan” din Estul Europei. Noi l-am trăit în 1989 și era să-l retrăim în 1989 (după „Colectiv”, dar Ponta a șters-o rapid), Ucraina a trăit scenariul în 2014, la fel și Georgia.

Cine crede că pe Twitter se pot lansa haștaguri care ajung la milioane de distribuiri strict pentru că au potențial viral, e pur și simplu idiot (sau idioată). Acolo se duce un război informațional și cei care îl duc sunt al naibii de pricepuți. Este incredibil cum de la oră la oră apar haștaguri care mai de care mai inflamante, dar care par să ducă încetul cu încetul discuția și sentimentul public către cererea demisiei lui Trump. Acum, de pildă, văd că tocmai a intrat în trenduri #AmericaorTrump (42.000 de tweeturi), dar toată ziua (noaptea la ei) au fost în trenduri #BunkerBoy (340.000), #ResignNowTrump, #dcblackout etc. etc. etc. 

Cine se află în spatele acestei mașinării de conversații? Cine lansează toate aceste teme? Momentan e complet neclar. O fi vreun actor statal extern? China? Rusia? Or fi aceiași agenți CIA care au instrumentat și maidanul de la Kiev?

Cert este că Trump a enervat enorm de multă lume, dar în primul rând i-a enervat pe oligarhii de la Washington cărora nu le pică deloc bine o răcire a relațiilor cu China. Problema nu e că aceștia ar plânge după capacitățile de producție pe care Trump le-ar dori aduse acasă sau, în orice caz, transferate din China. Se găsește oricând muncă ieftină în Vietnam, Malaiezia sau Indonezia (trei țări relativ dezvoltate care însumează 380 de milioane de locuitori). Problema e că prin acțiunile lui Trump se pierde piața chineză, chinezii având acum cea mai numeroasă clasă mijlocie de pe planetă.

Asta înseamnă pierderi de zeci și sute de miliarde de dolari pentru marii afaceriști americani. Pur și simplu Trump e toxic pentru economia americană, oricât de bine intenționat ar fi. Și probabil că mulți îi vor capul, fiind sătui de apucăturile lui.

Dar singura modalitate de a-l face pe Trump să plece e să fie obligat să demisioneze singur (dacă nu punem la socoteală că ar putea fi împușcat). În acel moment președinte cu puteri depline ar deveni Mike Pence. Mike Pence e mult mai normal decât Trump, e politician de carieră, are experiență mare (a fost guvernator în Indiana) și în plus îl poate învinge lejer pe Biden, care, la 77 de ani, e în pragul demenței. De altfel americanii nu au avut niciodată un președinte care ar urma să aibă 82 de ani la finalul mandatului. Posibilitatea ca Mike Pence să devină următorul președinte în urma unui scenariu exploziv care să vizeze îndepărtarea lui Trump e de urmărit.

14.5.20

Care e problema cu Bill Gates?

[pentru a înțelege acest material urmăriți și linkurile]

Până prin 1990 masacrul de la Katyn era pus în spinarea naziștilor și cine zicea că vinovatul adevărat fusese Stalin era tratat drept „conspiraționist”. Culmea e că naziștii, Goebbels în principal, făcuseră din Katyn un cap de acuzare împotriva „bolșevicilor”, dar nimeni nu i-a crezut.

La fel și cei care ziceau că Europa fusese împărțită în sfere de influență la Yalta în '45 și că procentele fuseseră scrise pe un șervețel. Erau conspiraționiști.

Despre incidentul din golful Tonkin, la fel, s-a zis că ăia care susțineau că a fost provocat de americani sunt conspiraționiști, până când au fost date publicității „hârtiile Pentagonului”.

Exemplele de acest fel sunt nenumărate. Când Puterea vrea să ascundă un adevăr deseori zice că e „teoria conspirației”.

Să intre în scenă dl. Bill Gates


Pe Bill Gates îl știe toată lumea, a făcut bani din software, mai precis din Windows, sistemul de operare pus la punct de Microsoft. De vreo 20 de ani nu mai are nici o treabă cu managementul Microsoft și de vreo 10 ani nici măcar nu mai e în board-ul de directori, dar e în continuare acționar, deținând peste 330 milioane de acțiuni.

Poate că nu e întâmplător de (re)amintit că Bill Gates a renunțat la funcția de CEO Microsoft la scurt timp după ce autoritățile antitrust din SUA au demonstrat că Microsoft devenise de facto un monopol, obligând compania la plata unor daune colosale. Bill Gates a primit o lecție atunci: există legi pe lumea asta și oricât de simpatic ai fi, trebuie să le respecți.

După ce a renunțat la managementul Microsoft, prin jurul anului 2000, Bill Gates a început să investească în opere caritabile prin fundația „Bill and Melinda Gates Foundation” (pe scurt: BMGF), Melinda fiind nevastă-sa. Contrar a ceea ce se spune prin târg, BMGF nu se ocupă doar de vaccinuri (de sănătate, în general) ci de foarte multe alte proiecte în extraordinar de multe domenii: agricultură, microfinanțare, educație etc.etc. etc. Toate ariile de interes sunt listate pe situl oficial, Gatesfoundation.org, BMGF fiind astăzi una dintre cele mai bogate organizații caritabile din lume. Sau, poate, chiar cea mai bogată.

Prima problemă legată de Bill Gates privește fix această structură neclară a averii sale. Deși, teoretic, trece drept un filantrop, toată averea sa reală își are bazele în lumea corporatistă. În plus, nu e un secret pentru nimeni că în Statele Unite ONG-urile plătesc taxe mult mai mici decât companiile. Așa că BMGF seamănă în primul rând a vehicul financiar folosit la adăpostirea unei mari averi și a vehicul de investiții financiare care nu mai riscă să intre în relații inamice cu autoritățile, cum a pățit Microsoft în 1998. Bill Gates deține și o firmă de investiții mai puțin cunoscută, Cascade Investment LLC, nelistată la bursă, deci destul de opacă, prin care investește într-o grămadă de domenii și corporații, inclusiv (direct sau indirect) în McDonald's, în CFR-ul canadian, în Coca-Cola, în John Deere (ăia cu tractoare), în imobiliare ș.a.m.d.

Și iată cum doar uitându-te din avion la lista investițiilor lui Bill Gates deja îți sar în ochi niște chestii ciudate: „apostolul” filantropiei și al sănătății n-are nici o jenă să facă bani din junk food sau zahăr la pahar.

În plus, nu înțeleg cum poate cineva care are interese financiare în atâtea domenii lucrative să nu fie în conflict de interese atunci când își pune pe el haina de filantrop. Dacă treaba asta ar face-o un politician (adică: să fie dimineața ministru în slujba binelui public și seara director sau investitor privat în companii private), DNA-urile din fiecare țară probabil s-ar înverzi la față și ar da în bâlbâială de nervi. În schimb, dacă treaba asta e făcută de dl. Gates, all is ok. Nimeni nu se întreabă cum se face că BMFG este, atenție!... investitor într-un producător german de vaccinuri fără ca treaba asta să nu nască un conflict de interese pentru care un politician probabil ar face ani grei de pușcărie...

Conspiraționiștii vorbesc: vrea Bill Gates să reducă populația lumii?


În ceea ce privește cele mai vehiculate teorii ale conspirației, acestea zic că Bill Gates ar complota în vederea scăderii populației planetei. În acest sens Bill Gates ar alimenta cu vaccinuri de slabă calitate țările sărace. Aceste vaccinuri nu ar imuniza populația ci ar otrăvi sau ar steriliza.

Că programele BMFG mai dau și rateuri e un fapt dovedit. De exemplu, un proiect de vaccinare început în 2015 în Filipine împotriva febrei dengue s-a dovedit a fi mai degrabă ineficient, dovezile științifice arătând că pe mulți oameni în loc să-i imunizeze pur și simplu i-a îmbolnăvit de dengue.

Un alt proiect ratat al BMFG, de care însuși Bill Gates s-a declarat dezamăgit, a fost cel legat de reconfigurarea învățământului liceal din America. Bill Gates a avut o idee: că liceele din SUA au rezultate proaste fiindcă au prea mulți elevi. Așa că s-a gândit să demareze un program prin care să stimuleze statele să reconfigureze liceele în așa fel încât nici un liceu să nu aibă mai mult de 500 de elevi. După câțiva ani miliardarul a trebuit să recunoască franc că nu numărul elevilor era problema, dar multe administrații locale au rămas pe cap cu o schemă educațională supradimensionată. Nimeni nu a fost tras la răspundere. Doar miliardarul a vrut să facă un bine, nu?!

Există o mulțime de exemple de acest fel dar având în vedere sumele imense de care dispune BMFG se poate spune, probabil fără teama de a greși prea mult, că „numai cine nu muncește nu greșește”. Fiind implicată în atâtea domenii poate că e oarecum normal ca multe programe sprijinite de BMFG să dea rateuri.

Numai că lucrurile nu sunt chiar atât de simple


Și nu sunt simple tocmai fiindcă, dacă am vorbi de un politician ales într-o funcție publică, el ar fi imediat tras la răspundere de alegători după primele greșeli. Dar când vorbim de un miliardar care are afaceri conexe tocmai în domeniile pe care le sprijină filantropic, nu doar că nimeni nu-l trage la răspundere, ba chiar este adulat, respectat și pus în fruntea bucatelor.

De pildă, după ce Donald Trump a anunțat în urmă cu o lună retragerea finanțării Organizației Mondiale a Sănătății, cel mai mare donator al OMS a ajuns să fie tocmai BMFG, care contribuie la bugetul organizație cu o sumă mai mare decât Marea Britanie!

Directorul OMS, etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus, „Dr. Tedros”, a fost ministrul sănătății la el în țară între 2006-2012 și ministru de externe între 2012-2016. Ca orice politician de origine africană e bănuit de fapte de corupție, deși pe acestea nu le poate dovedi decât justiția din țara sa africană, care știm cum (nu) funcționează. Dar chiar și așa s-a făcut remarcat prin decizii bizare, cum ar fi omagierea lui Robert Mugabe din postura de șef al OMS într-un moment în care nimeni nu-l mai lua în seamă pe acesta. Ca ministru în țara sa Dr. Tedros a făcut parte dintr-o bizarerie de guvernare / mișcare de orientare marxist-leninst-hojeaistă, Tigray People's Liberation Front, acuzată de genocid tăcut împotriva unei minorități etnice de pe acolo.

Miliardarul Bill Gates e sponsorul principal al unei organizații al cărei șef e un ex-ministru al unui guvern african bănuit de genocid. Și noi ar trebui să îi ascultăm pe ăștia doi, și să stăm în case fiindcă vine coronavirusul peste noi.

Chiar nu e ciudat ceea ce ni se cere?...

În concluzie: habar n-am dacă Bill Gates vrea să ne omoare, dar știu că locul lui nu e acolo unde e acum


Între noi fie vorba, Bill Gates nici măcar nu are facultatea terminată. Nu că nu ar fi un om deștept. Dar competențele lui în sfera medicinei, ca de altfel în multe alte domenii, sunt zero barat. Este absolut ciudat că un ins despre care se vede de pe Lună că e în conflict de interese ajunge să dicteze politici publice și să le spună politicienilor ce trebuie să facă și în ce să investească, fiind principalul sponsor al unei organizații conduse de un tip dubios.

În acest caz degeaba te mai chinui să ai democrație, adică un sistem prin care tu, cetățean, să-i poți trage la răspundere pe politicienii care greșesc. Câtă vreme unul ca Bill Gates poate să facă tot ce-i trece prin cap, doar fiindcă are bani de-i întoarce cu lopata, democrația aia nu există decât pe hârtie.

Cu fiecare zi ce trece este tot mai clar că toată treaba asta cu Covid-19 a fost mult exagerată, chiar și acolo și atunci când se vorbea de camioane de morți în Lombardia sau la New York. Până una, alta, încă nu avem toate datele necesare pentru a aprecia dacă rata deceselor, într-adevăr ridicată, din Lombardia și New York s-a datorat virusului sau s-a datorat mai degrabă fricii, panicii, prăbușirii administrative, disperării, înfometării sistematice.

De pildă, la New York au murit în perioada asta cu 600% mai mulți oameni decât într-o perioadă normală. Dar măsurile luate de autorități pentru combaterea Covid-19 au produs în SUA o creștere cu 1000% a gândurilor sinucigașe ceea ce sugerează că de fapt o mare parte a celor care au murit „peste medie” sunt de fapt oameni care nu au murit de coronavirus, ci de foame și de disperare.

Chinezii au acționat ferm în ianuarie pentru simplul motiv că în tradiția lor este un semn rău pentru conducerea țării (adică, pe scurt, pentru Partidul Comunist și Xi Jinping personal) ca de Anul Nou o „plagă” să se abată peste țară. Dar în esență acest coronavirus pare a fi ceea ce s-a zis de la bun început: o gripă ceva mai virulentă, pe care populația sănătoasă o poate duce relativ ușor „pe picioare”, riscurile fiind asociate cu boli precum diabetul, hipertensiunea, obezitatea etc.

Dar rămâne un mister de ce statele occidentale au acționat atât de isteric în condițiile în care, până acum, numărul victimelor e mult mai mic decât al multor gripe din trecut (de pildă gripa din 1968). Nu mai zic de ciume și de alte boli cu adevărat grave.

Rămâne un mister cum de unii politicieni de la vârful politicii de la Washington au știut la fix când să-și vândă acțiunile deținute la bursă, de parcă știau că OMS-ul va declara oficial pandemie, chit că în ianuarie, în afară de cele câteva zeci de mii de cazuri din China, nu mai era nimic pe nicăieri.

La fel, rămâne în continuare un imens mister de ce 2019 și primele două luni din 2020 au fost marcate de așa-zisul „exod al CEOs” care au părăsit mii de companii profitabile fix în perioada cea mai bună din istoria bursei americane. Ce știau acești milionari că (ni) se pregătește în 2020, părăsindu-și corăbiile de o manieră atât de stranie, nu când luau apă, ci fix când avea pânzele mai umflate de vânt?...

Prin banii și puterea de care dispune, un ins precum Bill Gates este unul dintre puținii oameni ai planetei care și cunoaște, și este și conectat cu o mulțime de politicieni, de CEOs și de oficiali ai organizațiilor transnaționale, cum este și acest Dr. Tedros. Noi ar trebui să credem că deși are o putere imensă, dată de incredibila sa avere, el folosește această putere dezinteresat, exclusiv în slujba binelui.

Dați-mi voie ca eu, unul, să mă îndoiesc. Nu că el în sine nu ar vrea să facă bine. Poate că vrea sincer! Dar pur și simplu persoana lui e implicată în atâtea chestii nebuloase încât e imposibil să-l mai iei în serios ca filantrop, după ce ai devenit conștient de conexiunile pe care încă le mai are în lumea afacerilor.

Pentru mine Bill Gates e doar un tip care a dezvoltat în tinerețe un monopol, apoi și-a luat o lecție dură de la autoritățile antimonopol, lecție în urma căreia a început să investească mai subtil și mai puțin ilegal în ceea ce-l interesează. Cine vrea să vadă în el un nou apostol Pavel, firește, e liber s-o facă.

PS. Și o ultimă chestie. La începutul lunii februarie, cândva în jur de 7 februarie, Bill Gates a participat împreună cu Rafa Nadal și Roger Federer la un meci de tenis demonstrativ în Africa de Sud. Ce zicea unchiul lui Nadal, Toni, că i-a zis Bill Gates lui Rafa înainte cu câteva săptămâni, așadar, ca guvernele lumii să intre în apoplexia coronavirusului?

„Ceea ce se întâmplă în China va deveni foarte complicat.”

A naibii treabă... carevasăzică Gates nu avea alte subiecte de conversație cu oamenii ăștia decât virusul de la Wuhan...

PS2. Și încă o chestie. Promit că e ultima. Când un filantrop își pune averea la dispoziția săracilor, sau a artiștilor, sau a animalelor pe cale de dispariție etc. etc. etc. averea lui începe să scadă, corect?! Ei bine, atunci cum se explică faptul că din 2010 până în 2019 averea lui Bill Gates a crescut de la 53 la 110 miliarde USD?

Atât am de spus.

4.5.20

Niște chinezi. Când se va așterne praful ... partea a doua

Pe 23 martie am scris acest articol în care sugeram vag că eu însumi și cu nevastă-mea am avut porcăria asta de coronavirus.

Știu, poate că sunt paranoic.

Dar în urmă cu câteva zile, discutând de una alta, nevastă-mea mi-a zis așa, ca o chestie, că pe la începutul lunii decembrie 2019 veniseră la ei la editură niște chinezi care au dat mâna cu toată lumea :)))))))))))

Bă, tu ești prost?!

„CÂND, FEMEIE?!”

„Pe la începutul lui decembrie.” Editura la care lucrează nevastă-mea (Corint) pregătește niște cărți de propagandă (zice nevastă-mea) în colaborare cu nu știu ce chinezoi din China. Deh, Partidul Comunist plătește bine.

Și cică șefa ei a zăcut și ea. Și o colegă nou-venită la data aceea, cică abia fusese angajată de la 1 decembrie. Au venit chinezii și la vreo săptămână după aia a avut și ea o gripă de nu a mai revenit la muncă decât în ianuarie, așa de nasol i-a fost.

Am un unchi, proaspăt pensionar din toamnă... mătușă-mea face dializă. Pe la finalul lui ianuarie ea a luat o gripă extraordinar de urâtă, nu se știe de unde, pe care i-a dat-o și lui. Medicul i-a prescris antibiotic. Lui, pe la jumătatea lui februarie, îi curgea puroi din ureche, avea febră, i se umflase gâtul de la infecție și tușea. În cele din urmă, cu chiu, cu vai, i-a trecut, dar i-a trecut. Asta era în a doua jumătate a lui februarie, deci cam atunci când alde Iohannis erau preocupați de alegeri anticipate în timp ce Italia începea să fiarbă.

Astărăstoaie zicea în urmă cu vreo două săptămâni 30% din populație e deja imunizată. Cum naiba să fie deja atâția oameni imunizați dacă în România nu s-au descoperit decât 13.000 de cazuri (și când zicea el, erau vreo 7000)? Bun, testăm puțin (deși nu mai testăm așa de puțin!), n-or fi 13.000, or fi 130.000, dar de aici până la 4-5 milioane cât înseamnă 30% din populație... ce știu ăștia și nu ne spun și nouă?

În sfârșit, după ce în urmă cu vreo lună și ceva un medic italian a emis ipoteza că virusul circula încă din toamnă prin Italia (implicit în Uniunea Europeană), dar i-a fost imposibil să dovedească treaba asta, iată că francezii se pare că au reușit să producă dovada mult așteptată: profesorul Yves Cohen a reluat niște teste mai vechi și a descoperit un pacient internat cu pneumonie încă din 27 decembrie al cărui test, reanalizat, a ieșit acum pozitiv la Covid-19. Cum virusul are nevoie de o oarece perioadă de timp ca să se manifeste, plus alte zile ca să transforme manifestările în ditamai pneumonia, e la mintea cocoșului că omul ăla trebuie să se fi îmbolnăvit pe teritoriul Franței cândva în jur de 18-19 decembrie, cel mai târziu. Se pare că l-a infectat nevastă-sa, care lucrează într-o pescărie la un raion unde se vând sushi și alte chinezării.

Doar așa, cu virusul circulând bine mersi încă din decembrie, poate din noiembrie, se explică și de ce în jurul datei de 15 ianuarie el zburda liber la Ischgl, de unde se pare că l-a luat unul dintre primii bolnavi din Marea Britanie.

Poate că unii se vor întreba: ok, și atunci de ce nu a provocat mai mulți morți încă din iarnă, în așa fel încât să se alarmeze doctorii, sistemele sanitare, și să nu-l confunde cu o simplă gripă? Păi răspunsul e foarte simplu (și vorbesc aici doar de Europa, nu știu cum o fi fost la americani): iarna 2019-2020 a fost cea mai blândă din ultimii 13 ani. Doar în 2006-2007 a mai fost o iarnă așa de blândă. Ați uitat că la București a nins o singură dată, și atunci hăt, târziu, prin februarie, o zăpadă care s-a topit în câteva zile?...

Chiar dacă virusul o fi circulat din noiembrie-decembrie, circulația lui încă nu se făcea exponențial (creșterea exponențială a venit mai târziu, prin februarie-martie) și în plus s-a făcut pe fondul unei ierni blânde, călduroase, în care simptomele mai grave au putut fi confundate ușor cu o răceală oarecare.

4.4.20

Măi să fie, chiar să nu conteze vremea frumoasă, căldura, soarele?...

Suntem în 4 aprilie.

California: 600.000 de homleși. 12.500 de cazuri de Covid-19.
Florida: corona party-uri pe plajă. 10.000 de cazuri.
New York: 103.000 cazuri. Alături, în
New Jersey: 30.000 de cazuri.

Ce au comun California și Florida? Amândouă sunt însorite. În ultimele 60 de zile temperatura nu a scăzut ziua sub 22 de grade. Soare permanent.

Ce au în comun New York și New Jersey, aflate 2000 de kilometri mai la nord? Clima e temperată, ca în Europa. În ultimele 60 de zile temperatura rareori a depășit 20 de grade, fiind în general în jur de 10 grade cu timp mohorât. Adică exact genul de vreme care favorizează virozele, răcelile, gripele... pe scurt spus, virușii.

Să i-o spună lui mutu' ăștia că ne vor ține în casă după 20-25 aprilie tot de frica virusului.

29.3.20

Data speranței: 10 aprilie

M-am uitat nițel pe cifrele oferite de Worldometers. Am luat de bună cifra de mortalității 3,4% comunicată de OMS. Am aplicat câteva calcule statistice și mi-a ieșit că numărul real de cazuri nedescoperite ar fi:
  1.  în Italia: cca. 335.000
  2. în Spania: cca. 238.000
  3. în Franța: cca. 160.000
  4.  în Olanda: cca. 40.000
  5. în Belgia: cca. 30.000
  6. în Germania: cca. 12.000
  7. în Suedia: cca. 7.000
  8.  în Danemarca și Grecia: cca. 2.500
  9. în restul țărilor UE, inclusiv în România, undeva în jur de 10.000 de cazuri.
În total, așadar, 822.500 de cazuri la nivelul întregii Uniuni Europene. Acestea sunt cazuri care puteau deja să se fi produs, cazuri care devin manifeste sau/și care sunt descoperite chiar acum, sau cazuri care abia acum sunt în incubație și se vor manifesta în următoarea perioadă.

Dar specialiștii spun că 80% din cazuri nu au nici un fel de simptome. Asta înseamnă că dacă stăm în continuare în distanțare socială - și, de bine de rău, observăm că se stă, inclusiv într-o țară indisciplinată cum e România - vreo 660.000 de cazuri nici măcar nu vor fi observate, rămânând să mai descoperim în jur de 160.000 de cazuri benigne, cazuri grave și cazuri foarte grave, care se manifestă măcar cu o durere de cap și necesită o vizită la spital și, implicit, testarea de rigoare. În plus, ar mai muri în jur de 27.000 de europeni.

Or, primele 6 țări enumerate mai sus - cele mai afectate - raportează împreună, în acest moment, în jur de 15-20.000 de cazuri noi în fiecare zi. Dintre ele doar Germania pare să fie ok, în sensul că numărul cazurilor, numărul decedaților și numărul cazurilor grave e apropiat de ceea ce rezultă din indicele comunicat de OMS. Primele 5 par să fie încă depășite de amploarea epidemiei. Dar chiar și așa, cu 15-20.000 de cazuri manifeste descoperite în fiecare zi, cele 160.000 de cazuri mai grave care urmează să mai fie detectate de autoritățile sanitare din Europa se vor epuiza undeva în jur de 10 zile începând cu acum (dacă se respectă în continuare distanțarea socială!). Așadar cel mai târziu pe 10 aprilie ar trebui să observăm la nivelul întregii Uniuni Europene că începe să scadă vizibil apariția de cazuri noi. Va fi luminița de la capătul tunelului?