Ce s-a întâmplat la Paris? Ceva între paranormal şi matrapazlâcuri.

Una dintre chestiile bizare petrecute în aceste alegeri s-a întâmplat la Paris. Cum bine se ştie acolo, conform listelor, au "votat" 3.787 de persoane - cu mult mai mult decât s-a reuşit în fiecare din aglomeratele secţii speciale din Bucureşti. Ritmul de 3.787 de votanţi ar însemna că pe 6 decembrie la ambasada din Paris:

• au votat în medie 270 de oameni pe oră;
• în urnă s-a introdus un vot la fiecare 66 de secunde.
  

Fezabil? Da! Posibil? My ass...

Mai întâi de toate vreau însă să spun câte ceva despre votul diasporei. După părerea mea, două lucruri trebuie spuse răspicat:

1. Toţi românii din străinătate au dreptul să voteze, câtă vreme Constituţia şi legile le dau voie; cei care s-au prezentat la vot trebuie felicitaţi pentru spiritul civic, indiferent că au votat cu Băsescu sau cu Geoană; ei trebuie să fie un exemplu pentru românii din interiorul graniţelor care nu au votat în aceste alegeri nici la turul 1, nici la turul 2.
   
2. Faptul că "diaspora" a câştigat alegerile pentru Traian Băsescu este o uriaşă minciună. În diaspora au votat în jur de 150.000 de români în condiţiile în care emigraţia românească numără cel puţin 3.000.000 de oameni. Aşadar, în proporţie de 95% pe românii din afara ţării nu i-a interesat cine iese preşedinte. Pot fi cei 5% care au votat reprezentativi pentru ceea ce crede emigraţia românească despre Traian Băsescu? Pot fi ei mai reprezentativi decât tăcerea celorlalţi 95%?
   

Şi acum, să revenim la oile noastre. Încă de ieri au apărut pe diverse forumuri şi bloguri informaţii despre ceea ce s-a petrecut la Paris. Mie mi-au reţinut atenţia următoarele:

• http://morar.catavencu.ro/2009/12/09/corespondenta-din-paris-asa-ceva-nu-se-face/
• http://www.cotidianul.ro/misterele_parisului-105214.html
• http://forum.realitatea.net/showthread.php?p=763718

Filmul evenimentelor, aşa cum e relatat de oameni, pare să fi fost următorul:

• procesul electoral s-a desfăşurat între orele 07.00-21.00, oamenii având la dispoziţie 5 cabine de vot (respectiv, 5 ştampile care trebuiau trecute din mână în mână);
  
• dimineaţa la ora 08.00 deja se formase coadă la ambasadă;
• până la ora 14.00 votase deja majoritatea doritorilor;
• la ora 15.00 coada deja era semnificativ mai mică decât la ora 11.00, semn că majoritatea voturilor fuseseră deja introduse în urne;
• pe la orele 17.00-18.00 deja aşteptarea se redusese semnificativ, doar 15-20 de minute;
• la ora 19.30 deja secţia de vot era goală şi se putea vota foarte lejer, fără coadă.

Iată câteva mărturii:

Engel (pe Morar.Catavencu.ro): Am votat la Paris, si inainte de ora 7 dimineata la ambasada erau deja cateva zeci de oameni deja la coada, iar in mai putin de o ora (deci la ora 08.00, n.m.) s-au adunat cel putin 150 de insi la coada.

Martorul "Engel" ne spune aşadar că încă de la primele ore ale dimineţii se formase o coadă semnificativă în faţa ambasadei. Dar în ce ritm s-a votat? Păi, despre ritmul de vot din cursul dimineţii ne lămureşte Huitzolopctli (tot pe Morar.Catavencu.ro): La ora 9 am fost la ambasada. Erau in jur de 300 de persoane deja. O ora mai tarziu aproape blocasem complet Rue Saint-Dominique asa ca a venit Politia si ne-a “cotit” pe Rue de l’Exposition. Un functionar al ambasadei ne-a spus in momentul reorganizarii ca in primele 3 ore votasera deja 700 de persoane...

Din păcate nu ştim concret cum s-a organizat coada, dar între intrarea Ambasadei din Rue Saint-Dominique şi Rue de l'Exposition distanţa e de numai 50 de metri. Dacă presupunem că oamenii se aşezaseră la coadă doi câte doi rezultă că din poarta ambasadei până la colţ erau cel puţin 100 de persoane. Cu câţi mai erau înăuntru, cu cât s-a mai întins după colţ (probabil tot vreo 50 de metri), putem aprecia că "Huitzolopctli" a apreciat destul de corect numărul mulţimii. Iată mai jos o schemă a cozii, aşa cum putem bănui că a fost organizată în momentul de vârf:


Din păcate pentru cei care nu cred în teza fraudării, mărturia lui "Huitzolopctli" ne mai transmite ceva, nu prea plăcut pentru ei. Omul acesta zice că în primele 3 ore (07.00-10.00) votaseră 700 de persoane. Reţineţi chestia asta, că e foarte importantă. Din ea rezultă că:

• în primele ore, când deja se formase o coadă importantă, ritmul de vot a fost de 233 de persoane pe oră, adică...
• 3,88 votanţi pe minut, adică...
  
• un vot la fiecare 77 de secunde.

După cum se vede, coada era deja formată şi ritmul de votare era departe de a fi cel necesar pentru a se atinge fantasmagoricul număr de 3.787 de votanţi. Dar, să cercetăm mai departe.

Pe forumul de la Realitatea.net găsim mărturia cuiva bine intenţionat, "drd80", care vrea să ne convingă că duminică românii au fost mai rău ca Superman la vot:

"Votul... la Paris / Al doilea tur, am ajuns la sectia de votare la ora 7 dimineata; surpriza insa: aceeasi coada ca in primul tur, doar ca de data aceasta am asteptat doar 1 ora si in sectia de vot am stat mai putin de 1 minut."

Aşadar omul ăsta a aşteptat o oră, în intervalul 07.00 - 08.00. Ţinând cont că el s-a dus de la prima oră şi a aşteptat o oră, istoria pare realistă, veridică, în concordanţă cu relatările celorlalţi martori. Chiar şi termenul de 1 minut (60 de secunde) avansat de el este realist ţinând cont de ceea ce ne-a transmis "Huitzolopitctil". Cei 150 de oameni adunaţi la ora 08.00, cifra avansată de "Engel", pare a fi, de asemenea, foarte realistă.

Imaginea dimineţii ne e, aşadar, clară. Până pe la ora 10 coada deja îşi atinsese dimensiunile maxime şi a rămas cu siguranţă la dimensiuni maxime până după-amiaza către ora 15.00. Iată ce ne spune "CezarG" pe Cotidianul:

"Am votat la ambasada din Paris, pe la ora 14 ora Frantei. Daca in fata mea erau vreo 300 de persoane iar eu am stat o ora la coada... " rezultă, logic, că ritmul de vot era de aproximativ 300 de oameni pe oră. În intervalul 14.00-15.00 aşadar se stătea la coadă o oră şi votau cam 300 de oameni pe oră. Deşi treaba asta e în contradicţie directă cu ce zicea "Engel", căruia i-a luat tot o oră să voteze, dar la primele ore, când înaintea lui erau mult mai puţini oameni, putem presupune că la ora 14.00 deja tot procesul mergea ca uns şi atunci e de bun-simţ să credem că ritmul de votare era mai ridicat. Aşadar, în condiţiile în care deja coada îşi atinsese dimensiunile maxime pe la ora 10.00, deci între 10.00 şi 15.00 ritmul de vot a fost maxim, înseamnă că până la ora 15.00 votaseră:

• 07.00-10.00: 700 de oameni
• 10.00-11.00: 300 (ritm maxim, 5 votanţi pe minut, 1 vot la 60 de secunde)
  
• 11.00-12.00: 300
• 12.00-13.00: 300
• 13.00-14.00:300
• 14.00-15.00: 300
• Total: 2200 de oameni votaseră până pe la ora 15.00
  

Aici trebuie să-i dăm cuvântul şi lui "Clbalt", de pe Morar.Catavencu.ro, care pretinde că a fost membru în secţia de vot, şi care susţine că până la ora 14.00 votaseră în jur de 2500 de persoane. Asta ar însemna, groso, că în intervalul 10.00-14.00 (deci în 4 ore, şi ştiind că până la ora aia votaseră deja 700 de oameni) s-ar fi atins următoarele cifre:

• 450 de oameni pe oră;
• ceea ce înseamnă 7,5 oameni pe minut;
• ceea ce înseamnă că un om nu stătea la vot mai mult de... 40 de secunde.

În mod evident "clbalt" ori e prost, ori e pus să intoxice. 40 de secunde indică un ritm de vot aberant. Înseamnă că oamenii alergau pe acolo. Plus că, fiind doar 5 ştampile care în răstimp de un singur minut trebuiau să treacă prin 7,5 mâini, cu siguranţă s-ar fi format mini-cozi în interiorul secţiei şi atunci votarea ar fi fost îngreunată, nicidecum uşurată.

În schimb, ritmul de 2200 de votanţi până la ora 15.00 e credibil, la limită. Eu personal tind să-l cred. Problema e că după ora 15.00, ritmul de vot a scăzut drastic, până aproape de 0.

Iată ce ne spune "Ovi", tot pe Morar.Catavencu.ro:

"Eram aproape convins ca duminica 6 se va intampla la fel, dar in cazul meu seara la ora 18h00 a durat 20 de minute!"

Păi, dacă statul la coadă era de 3 ori mai scurt ca la ora 14.00, asta înseamnă că în intervalul orar 18.00-19.00 votau de 3 ori mai puţini oameni ca la orele de vârf, adică doar 100 pe oră.

Şi încă:

"danghita" (tot de pe Cotidianul): "Spre dimineata, a fost lume multa. In jur de ora 8 era deja o coada foarte mare, drept pentru care hotarasc sa nu mai merg la vot sa stau din nou 5 ore, mai ales ca favoritul meu nu trecuse de primul tur. Doar ca, spre dupa-masa (in jur de 16.30h), o prietena ma suna sa-mi spuna ca tocmai a primit un SMSl de la ambasada cum ca se voteaza fluid, in mai putin de 15 minute. Spre seara, hotarasc deci sa-mi incerc norocul si ajung la ambasada in jur de 19.45. Si surpriza, nu era practic nimeni, am intrat direct la vot!"

Omul confirmă ceea ce zic ceilalţi: lumea s-a bulucit până pe la orele amiezii, după care încet-încet afluenţa la vot a scăzut. În intervalul orar 16.00-17.00 votează tot în jur de 80 de persoane (echivalent a 15 minute de aşteptare) iar după ora 19.00, cu siguranţă nu mai mult de 50 de oameni pe oră (altfel senzaţia de "vid" în secţie, relatată de "danghita", e imposibilă). Iată aşadar cum arată tabloul orar al votului, aşa cum rezultă din relatările martorilor oculari:

• 07.00-10.00: 700 de oameni
• 10.00-15.00: 1500 de oameni
• 15.00-16.00: ? - nu avem relatări
  
• 16.00-19.00: 280 de oameni
• 19.00-21.00: 100 de oameni
• Total: 2600 de votanţi

Rămâne o diferenţă de 1187 de voturi. Oare care să fie explicaţia? Păi, din două, una: ori nişte extratereştri au organizat procesul electoral între orele 15.00-16.00 (pentru care lipsesc relatările) ori, dacă e să ţinem cont de relatările martorilor, numărul voturilor este mult umflat şi cineva trebuie să dea socoteală pentru chestia asta.

PS. Culmea e că Baconschi mi-a fost profesor, dar asta nu mă împiedică să cred că la Paris a manevrat o mare porcărie.

Bine-am venit în anii '30 ! (1)

Văd că încep să apară fel de fel de deontologi şi de scribari care încearcă să pună batista pe ţambal sau să găsească justificări pentru "victoria" lui Băsescu. Domnilor, explicaţia e simplă ca bună ziua: în lunile în care a ocupat abuziv toate pârghiile puterii, PD-L-ul a pus pe picioare un aparat al puterii absolute fenomenal, care ar fi fost în stare să câştige alegerile pentru Traian Băsescu şi dacă, să zicem, pe liste existau 18 milioane de electori şi contracandidatul ar fi obţinut 9 milioane de voturi plus unul. Nu e nimic, domnii Blaga şi Videanu ar fi găsit o soluţie să aducă pentru şeful lor 9 milioane şi două voturi.

Acest aparat al puterii absolute, exersat întâi cu prilejul alegerilor europarlamentare, când fiică-sa a fost propulsată europarlamentar "obţinând", a dracului treabă, fix câte voturi îi erau necesare, şi-a făcut pe deplin datoria cu prilejul acestor alegeri. Am avut de toate: mobilizarea generală a lumpenilor, mituirea cetăţenilor, condiţionarea celor dependenţi în vreun fel de banii de la stat, concentrarea puterii efective (mai ales a aparatului represiv) în mâinile unui singur partid, intimidarea şi şicanarea adversarilor politici, huiduiţi golăneşte la fiecare apariţie publică.

Imbecilii nu înţeleg că tot acest aparat al puterii absolute este construit de aşa natură încât să poată transforma albul în negru, şi negrul în alb. Videanu "argumenta" azi că alegerile nu au putut fi fraudate la nivel de secţie pentru că în secţie era un singur reprezentant PD-L şi mult mai mulţi de la alte partide. Dar aici nu vorbim doar de măsluirea proceselor verbale (care oricum s-ar fi putut face nepedepsit câtă vreme aparatul represiv e al lui Traian Băsescu): vorbim de măsluirea conştiinţelor, de votarea tehnic imposibilă de la secţia din Paris (3.700 de votaţi, adică un vot la fiecare 75 de secunde, non-stop, de dimineaţă până seara) şi de la multe altele, de numărul abracadabrant de votanţi "speciali" din sectorul lui Poteraş, de oamenii mânaţi ca vitele de fantele ăla penibil din Slatina, de anomaliile sociologice, de încăpăţânarea vinovată cu care PD-L refuză orice discuţie despre reverificarea voturilor.

Şi iată că pentru prima oară după 1990 partidul aflat la putere reuşeşte să câştige alegerile. Din păcate maniera ruşinoasă în care a făcut-o ne-a propulsat înapoi până în epoca interbelică, adică până în epoca celebrei replici din "Titanic Vals": "Votează cine vrea şi din urnă iese cine trebuie." De bine de rău, atât de huliţii Iliescu, Năstase, Hrebenciuc, dar şi ţărăniştii în frunte cu Emil Constantinescu sau liberalii lui Tăriceanu, deşi nu au făcut mare brânză din punct de vedere economic, au respectat de fiecare dată jocul democratic şi s-au dat la o parte atunci când, în ciuda faptului că organizau alegerile, nu au mai câştigat puterea. Oamenii ăştia au reuşit măcar să lase în urma lor o democraţie funcţională. PD-L-ul lui Traian Băsescu este primul partid post-decembrist care afişează tendinţe de permanentizare la putere ba mai mult, care a politizat atât de mult structurile de stat, până la cele mai mărunte niveluri, încât putem vorbi de un veritabil partid-stat. Cu o economie la pământ, cu o democraţie la pământ, cu un popor îndobitocit de foame şi tâmpit de şomaj - iată-ne reîntorşi în frumoşii ani '930. Anii unei democraţii nefuncţionale.

Şobolaniada 3

Şobolaniada şi şobolaniada 2

Traian Băsescu va face cunoştinţă în zilele, săptămânile, lunile următoare, cu partea tristă a vieţii unui om de succes: când filonul succesului se gâtuie, cei pe care-i credeai credincioşi şi slugarnici te vor părăsi aşa cum părăsesc şobolanii corabia care se scufundă. Părerea mea.

PS. Şobolaniada 2: uite că ăştia care ziceau de căderi de curent au avut dreptate! La mine acasă a căzut curentul în jurul orei 22.30. A fost o întrerupere scurtă, de sub un minut. Şi în sfârşit, pentru nătângii care se mai îndoiau de natura dictatorială a acestui ticălos imbecil şi a clicii de care s-a înconjurat, pregătiţi-vă de o noapte albă cu numărători aberante de voturi. Au trecut 2 ore de la exit-poll-uri şi Băsescu nu a avut încă civilitatea de a-şi recunoaşte înfrângerea ba dimpotrivă, îşi instigă ciracii să mai mănânce căcat câteva ore, cât s-o mai putea fura ceva. Ceea ce nu înţelege acest personaj profund nociv, incredibil de nociv, cu care poporul ăsta a fost blestemat în ultimii 5 ani, este că şi dacă va ieşi din nou preşedinte, după o numărătoare ce va sfida orice logică ştiinţifică, daunele produse României vor fi enorme. Nimeni nu-l va crede şi România va fi izolată ca un corp străin. Oricum, în ochii europenilor suntem deja de la ora 21.00, datorită refuzului său mitocănesc de a-şi recunoaşte înfrângerea, nişte maimuţe care nu sunt în stare să câştige corect şi să piardă demn. Oricum, în ochii lor suntem nişte maimuţe pentru că suntem o ţară săracă, intrată fraudulos în Uniunea Europeană, prin sforării diplomatice. Păcat. Până şi şobolaniada va fi mizerabilă, dar Băsescu nu va scăpa de ea.

Manifestari "spontane" pentru sustinerea lui Basescu

După 20 de ani, mulţumită suporterilor inconştienţi ai lui Traian Băsescu, România îşi recapătă imaginea de ţară neguvernabilă, haotică, nebună, necivilizată. Din păcate ultima parte a campaniei electorale a lui Traian Băsescu a arătat întregii lumi că:

• O foarte mare parte a românilor se declară făţiş împotriva libertăţii de exprimare, având convingerea că 3 posturi tv (Realitatea şi Antena 1&3) şi 3 ziare (Cotidianul, Jurnalul, Gardianul) ar trebui închise sau suspendate deoarece îşi permit să critice activitatea preşedintelui în funcţie. Asta în condiţiile în care Băsescu are de partea sa publicaţii precum Evenimentul zilei (vezi datele BRAT, care nu necesită comentarii) şi Curentul, plus cel mai mare website de ştiri din România: Hotnews, plus că este tratat ca un paşă la B1 TV, OTV şi multe alte televiziuni de nişă.
  
• Manifestaţiile "spontane" de azi, de la Timişoara, Braşov şi Bucureşti, care seamănă ca o picătură de apă cu cele "spontane" din 1990, pe care le organiza fostul FSN, adică PD-L-ul de azi, arată că în România forţele politice dispuse să recurgă la presiunea străzii pentru a-şi atinge obiectivele nu au dispărut. Nici nu aveau cum. Ei şi-au schimbat doar numele, din FSN au devenit PD, apoi PD-L. Este ridicol însă să crezi că oamenii s-au schimbat fundamental.

Manifestaţiile retrograde şi agresive de azi nu sunt întâmplătoare. Ele apar la o zi după publicarea sondajului INSOMAR, cel mai credibil institut de sondare a opiniei publice din România, care arată că Mircea Geoană are, cu doar câteva zile înaintea alegerilor, 8% în faţa contracandidatului său. Haosul din această zi care ar fi trebuit să fie una a înfrăţirii naţionale, nu a dezbinării şi a urii, este răspunsul maşinăriei diversioniste a PD-L, care vrea să comunice atât nehotărâţilor (dar şi suporterilor proprii) faptul că Băsescu se bucură încă de un sprijin puternic din partea populaţiei, cât şi adversarilor că trebuie să le fie frică. Presimt că vom avea un 6 decembrie plin de autobuze...