De noaptea minții: pentru Curtea Constituțională e „constituțional” ca voința a 2 inși să blocheze voința a 9 milioane

6 august: Ha ha ha, după ce s-au sesizat că un cvorum fără cetățenii domiciliați în străinătate practic l-ar retrograda pe Băsescu la statutul de simplu cetățean cu tricou albastru, idioții de la CCR modifică ceea ce ei înșiși au dat spre publicare în Monitorul Oficial și susțin acum că la cvorum trebuie adunați și cetățenii cu domiciliu în străinătate! Cel puțin așa rezultă de aici. E clar că pe culoarele CCR se dau lupte grele, corp la corp!

Postul inițial: Pentru ca teatrul absurdului să fie complet, Curtea Constituțională a publicat o hotărâre de respingere a contestației privitoare la boicot motivată cel puțin bizar, ca să nu zic hilar. Pe scurt, motivația curții e următoarea (urmăriți logica, vă rog):

- dreptul la vot nu implică obligația de a vota;
- în situațiile în care „legislația relevantă impune un anumit cvorum de participare” (cum a fost pe 29 iulie) opțiunea politică poate fi exprimată „chiar și prin neparticipare” (sic!)
- în acest fel se poate realiza „o majoritate de blocaj” prin care cei care nu votează își pot impune „voința politică”

Tradus pe românește, asta înseamnă așa: dacă pentru Băsescu Traian nu doreau să voteze decât Mihail Neamțu și cu Monica Macovei, și dacă împotriva lui Băsescu ar fi votat 9,15 milioane de oameni dar Neamțu cu Macovei ar fi stat acasă, invalidând referendumul, atunci pentru Curtea Constituțională a României chestia asta nu ar fi constituit nici o problemă. Dar fix nici o problemă! Neamțu și cu Macovei, ținându-se de gât la fereastra wc-ului de la sediul de campanie al cetățeanului cu tricou albastru, ar fi format, auzi drăcie, „o majoritate de blocaj”...

Singura problemă reținută de CCR e ca nu cumva ăia care nu votează să nu fie constrânși în vreun fel să nu voteze. Prin „constrângere” însemnând, evident, să-i iei alegătorului mâna și s-o bagi la țâțâna ușii. Dar stau și mă întreb: când un partid sau un candidat minte cu nerușinare pe toate canalele mediatice aflate la dispoziția sa, că dacă nu rămâne el la putere vin rușii, vine comunismul, se scufundă țara etc., sau pur și simplu avertizează că dacă votezi devii părtaș la o lovitură de stat - asta nu înseamnă să îi constrângi pe alegătorii mai slabi de înger să stea acasă?!

Uite, suntem 8,5 milioane de părtași la lovitura de stat. Toți cei care am votat în urmă cu o săptămână suntem la ora actuală știuți de procuratură băsistă (care deține listele). Nu contează că printre noi au fost și un milion care au votat pro-Băse sau s-au abținut. Ăștia vor fi victime colaterale. Gulagul sovietic era plin de comuniști condamnați degeaba. Mentalitatea era că dacă vrei să-i zdrobești pe dușmanii poporului, mai faci și greșeli. Numai stalinistul care nu muncește nu greșește! Dacă Băse revine la putere, oare câți dintre cei care au stat acasă nu vor răsufla ușurați?

Pe de altă parte, stau și mă întreb, dacă ăia care stau acasă au, în accepțiunea Curții, o opțiune politică - atunci nu e normal să-i adunăm la numărul  votanților în vederea cvorumului?! Pentru că rostul unui referendum sau al unor alegeri e tocmai acesta de a face exprimabile opțiunile politice. Ori, dacă unora le dăm voie să-și exprime opțiunile prin vot și altora stând, pur și simplu, acasă, înseamnă că întotdeauna cvorumul e atins (de fapt se face 100%) și nu înțeleg care mai e discuția! Care a vrut opțiunea 1 - a băgat hârtia la urnă, care a vrut opțiunea 2 - și-a văzut de treburile sale duminicale! Prezența la vot: 100%!

În fine. Să reținem, totuși, că în motivația Curții se face clar distincția între cetățenii cu domiciliu permanent în România și cei cu domiciliu în străinătate și se spune foarte clar, negru pe alb (alooooo, se aude Băsescule?), că la numărul cvorumului trebuie adunați doar primii. De aceea sper ca respingerea contestației bazată pe boicot și motivația aberantă bazată pe așa zisa „majoritate de blocaj” să fie doar o concesie acordată PDL-ului.

Urmează o cursă contra cronometru a USL pentru curățarea listelor electorale permanente. În mediul rural cred că treaba se poate face într-o zi, că doar toată lumea cunoaște pe toată lumea și toată lumea știe cine e plecat și unde, și de cât timp, dar mi se pare destul de dificil de realizat asta în orașele mari, și cu atât mai dificil în București. Discuțiile postate pe site-ul guvernului între Ponta și primarii din teritoriu sunt relevante în acest sens, oamenii ridicând numeroase probleme de organizare. Totuși, nu văd cum ar mai rezista pe liste 18,29 milioane de nume. E aberant, știm cu toții că populația României e mult mai mică.

Băsescu îi tot trage cu moldovenii (basarabenii) dar e dobitoc - ăia nu și-au luat acte românești ca să rămână aici, ci ca s-o șteargă cât mai departe spre Occident. Sunt adrese la care moldovenii se „înmatriculau” pe bandă rulantă și de pe care vor putea fi șterși cu sutele.

Totuși, e absolut necesar ca viitoarea putere să dea o lege clară pentru organizarea referendumurilor, cu ajutorul căreia să se poată evita situația absurdă în care o „majoritate de blocaj”, în fapt o minoritate nedemocratică, să poată bloca voința majorității. O soluție foarte simplă ar fi instituirea criteriului „majorității calificate”, adică, dacă nu se atinge cvorum dar 60% din cei care votează își exprimă o anumită opțiune atunci referendumul să treacă. În felul acesta nici un boicot nu ar fi posibil pentru că partizanii săi s-ar vedea confruntați, exact ca pe 29 iulie, cu situația în care opțiunea lor e călcată în picioare la urne de tabăra cealaltă. Și atunci ar fi obligați să iasă la vot.

Mai multe amănunte aici.