Populism pentru dăștepți

Există multe feluri de populism și demagogie, dar numai Lăzăroiu ne oferă o mostră de populism pentru dăștepți.

Populismul și demagogia pot fi de mai multe feluri. Depinde de grupul-țintă căruia vrei să-i iei voturile sau pe care vrei să-l atragi pentru cauza ta.

Adresându-se celor mai proști dintre cei mai proști conaționali ai noștri, Băse a apelat la Florin Salam și la Guță care i-au compus câteva refrene pe gustul prostimii: Și-l vom pune președinte / că Băsescu nu ne minte... Așa e taică, Băse nu v-a mințit niciodată, nu vă mințea nici atunci și nu vă minte nici acum. Ăsta e populismul pentru idioți. Că Băsescu nu îi minte... zi-le taică înainte...

Geoană, băiat de comitet, vrând să-i momească pe emigranți, și știind el că nu merge cu vrăjeală și manele, le promitea câte 20.000 de euro de căciulă. Nu de alta, dar vreo 10.000 de euro pe an face orice emigrant, deci trebuia ridicată ștacheta dacă vroiai să-i atragi cumva de partea ta. Ăsta e populismul pentru oameni normali: le promiți marea cu sarea, nu că nu s-ar putea face ceea ce le promiți tu, dar cel mai sigur e că promisiunea nu va fi nicicând onorată.

Cei 15.000 de specialiști ai CDR-ului din 1996 tot un soi de populism pentru oameni normali a fost. Pentru că minciuna nu era chiar atât de uriașă: n-au fost ei 15.000, au fost doar câteva zeci... ei, asta e, o mică greșeală de calcul și socoteală.

Totuși, încă nu sunt pe deplin hotărât dacă (,) „Contractul cu România”, pe care îl fluturau permanent în campania electorală Ciorbea și Constantinescu, a reprezentat demagogie pentru idioți sau pentru oameni normali. Având în vedere că mulți chiar își închipuiau că după 200 de zile de făcut rahatul praf CDR va părăsi guvernarea, cred totuși că a fost un exemplu de demagogie pentru idioți.

Timpul trece. La vremuri noi (adică la tâmpiți noi) e nevoie de demagogi noi. Astăzi avem partidul Albă ca Zăpada, adică Republica Nouă, cu Lăzăroiu în rol de piticul-Mutulică. Îl compar cu Mutulică pentru că, deși e clar pentru toată lumea că Lăzăroiu are un rol mai mult decât important în această (nouă) mizerie politicianistă, dânsul, mai nou, tace ca un pește.

Iar atunci când vorbește, lăsând la o parte faptul că mitraliază cretinisme pe bandă rulantă (gen bogătanii cu 800 de lei venituri...) ne face dovada existenței populismului pentru dăștepți. Cum e, de pildă, și recentul panseu emis într-un interviu din EVZ: „Ar trebui să avem deficit bugetar 0 prevăzut în Constituție”.

Să lămurim însă, mai întâi, o noțiune: dășteptul. Cine sunt dăștepții? Păi, dăștepții sunt cei care se informează exclusiv din mass-media oficială, adică mass-media care susține discursul puterii (orice putere; ceea ce înseamnă că orice putere își are dăștepții ei). Bunăoară, dăștepții știu că e criză, dar nu cunosc altă explicație a crizei în afara celei oferite de mass-media oficială. Deci, tehnic vorbind, sunt niște indivizi informați - de-asta le și zic dăștepți.

Mai mult, dăștepții asimilează numai discursurile oficiale, care izvorăsc neapărat de la vreo autoritate. Dăștepții venerează autoritatea și stau cu urechile ciulite la cel mai mic sughiț al acesteia în care ei disting implacabil devoalări meșteșugite, de o certă reputație înaltă. Informația economică și-o iau numai de la economiștii care frecventează cercurile puterii; în cancanurile culturale li se pare de la sine înțeles că dreptatea e de partea celor care au „prestigiul” de partea lor; iar în politică dăștepții se manifestă întotdeauna zgomotos împotriva celor care par a avea, fără îndoială din cauza aberațiilor doctrinei proprii, mai puțin succes și admirativi față de cei care întruchipează reușita și deci, negreșit, apartenența la o doctrină „justă”.

Cum dășteptul nu (mai) pune botul nici la rime de manele, nici la promisiuni fără acoperire, e nevoie așadar de ceva mai finuț pentru a-l atrage. Niște păcăleli un pic mai cu ștaif. Revenind așadar la Lăzăroiu, iată ce mesaj are el pentru dăștepți:

„În Constituție ar trebui să se prevadă deficit de maxim 3%... nu, chiar de 0%... cât producem, atât consumăm, foarte simplu. Și atunci dacă vine cineva cu o inițiativă că mărim pensiile cu 50%, e neconstituțională.” [de aici]

Fără îndoială, dășteptul, care, după cum ziceam, e un om informat, știe că de vină pentru criza pe care o traversăm sunt  nesimțitul de Varujan Vosganian și cu tac'su Tăriceanu, care au risipit banul public în anii premergători guvernării actuale. Și tocmai de-asta prostiile lui Lăzăroiu par senzațional de deștepte, având în vedere precedentul nefericit (și, părerea mea, involuntar) creat de guvernarea liberală. Ceea ce nu mai explică însă Lăzăroiu e cum ar mai putea supraviețui, la modul serios, un stat dacă ar fi obligat prin constituție să aibă deficit bugetar zero. Să zicem că vine un război inopinat: ce vor zice guvernanții, ups, stai așa că n-avem voie să mobilizăm armata, a zis Lăzăroiu că tre' să avem deficit bugetar zero și n-am prevăzut în bugetul pe anul ăsta cheltuieli cu războiul? Vă rugăm, stimați dușmani, să ne atacați la anul? Sau vine un cutremur, sau vin niște inundații. Sau vine un mare investitor care îți deschide mâine o fabrică, dar cu condiția să-i faci repede o șosea... altfel pleacă în Ungaria... poimâine...

Genul acesta de posibilități, cele pe care Nassim Taleb le numește „lebede negre”, sunt la ordinea zilei. Și nu pot fi prevăzute din timp. Cu deficit bugetar zero scris în Constituție, riști să mori cu ... zero-ul în brațe.

Pe lângă asta, oare Lăzăroiu nu e conștient, sau se preface că nu știe că dacă am avea deficit bugetar zero în Constituție recesiunile ar deveni ... un sport extrem și foarte îndelungat? Pentru că într-o perioadă de recesiune este normal ca veniturile guvernului să scadă, deci dacă de cramponăm de deficitul bugetar zero, guvernul își va restrânge și el cheltuielile, ceea ce va amplifica recesiunea, și tot așa. Se va intra într-o spirală a „echilibrelor bugetare” în care guvernul și mediul privat își vor trage unul altuia preșul de sub picioare până când nu o să mai rămână nimic. Așa vor Republicanii ăștia Noi să salveze țara? Atâta inteligență economică au ei? Deficit bugetar de zero procente scris în Constituție?...

Din păcate, chiar dacă Lăzăroiu fabulează la greu, sunt convins că elucubrațiile sale câștigă adepți noi chiar în clipa asta. În fiecare minut, în fiecare secundă. Tu tocmai termini de citit textul meu și undeva într-o casă din România, în fața unui computer, e încă un fraier care tocmai a admirat panseurile lăzăriste. În fond, atragerea fraierilor și a proștilor de tot felul e menirea populismelor și a discursurilor demagogice. Episodul următor va fi atunci când fraierii se vor întreba cum se face că nici unui premiu Nobel de economie nu i-a trecut prin scăfârlie o soluție așa de simplă pentru echilibrarea finanțelor unei țări - adică, să facem din deficitul bugetar zero literă de lege. Oare faptul că nu vor putea să-și dea un răspuns la chestia asta îi va pune, măcar, pe gânduri?