Vezi ce înseamnă să fii prost? Trezești mămăliga!

Dacă Băsescu nu făcea prostia să intervină hodoronc-tronc la Realitatea TV, aberând pe marginea SMURD-ului, proiectul de lege a sănătății ar fi avut culoar liber așa cum avea Dinamo-ul lui Porcea culoar spre Ceampions Lig (tururile preliminare, of course) în vremurile bune.

După izbucnirea acestui scandal trebuie să recunosc că am încercat și eu să citesc nou proiectata lege a sănătății dar m-am plictisit repede. E drept, nici dimensiunile ei - 80 de pagini - nu sunt încurajatoare. M-a surprins însă că, atât cât am citit (vreo 15 pagini), nu am găsit nimic legat de ambulanțe. Păi, după scandalul făcut de ditamai Băse în seara cu pricina, și după cât aberase împotriva lui Arafat, care se opunea fericirii populare cum că de ce nu vine domne' și salvaragiul privat să-i bage românului o injecție în fund, mă așteptam să găsesc numai ambulanțe în proiectul ăsta de lege, începând cu articolul 1 și terminând cu... care o fi. Chiar și pe pagini, mă așteptam să văd numai ambulanțe și floricele desenate cu pixul de cei care au compus proiectul. Când colo, nici vorbă de așa ceva.

Mă rog, citind păreri pe ici, pe colea, am ajuns și la postul lui Ovidiu (de pe  colțul străzii, unde scrie el) care a lămurit așa, ca pentru proști sau neinteresați, în ce constă mișelia proiectului: în faptul că peste 10% din conținutul legii este lăsat nereglementat, adică la discreția guvernului și a altor instituții, care ar fi urmat să dea normele de aplicare după aprobarea legii. Adică legea e cam așa: „Legea sănătății: se dă prezenta lege pentru ca șmecherii să dea adevărata lege după cum vrea mușchiu' lor legitim.” Și se pare că de aici i-a sărit țandăra lui Arafat. Care i-a sărit țandăra lui Băsescu, care a dat ca idiotul telefon în emisiune și și-a pus tot poporul în cap.

În ceea ce mă privește, ca utilizator fidel al sistemului privat de sănătate, cred că singura modalitate corectă prin care statul ar putea ajuta sistemul privat de sănătate, ar fi aceea de a accepta (dar în mod real, nu pe hârtie!) un sistem de deduceri în așa fel încât la sfârșitul anului, dacă am cheltuit, să zicem, 1000 de lei pe servicii private de sănătate, statul să mă scutească de un cuantum oarecare de taxe.

Dar revenind la problema asta cu Arafat, Băsescu și salvaragiii, sunt curios dacă boul de Băse o fi învățat ceva din toată istoria asta. Mă întreb, de exemplu, dacă o fi învățat să stea dracului pe funcția lui și să nu se mai bage unde nu-i fierbe oala. În cazul de față, de exemplu, dacă președintele avea ceva de spus atunci președintele putea foarte bine să-i comunice câteva idei departamentului de relații cu publicul de la Cotroceni, specialiștii departamentului periau mesajul, lugu-lugu, îi dădeau o formă comunicabilă, și apoi îl dădeau pe goarnă la toate televiziunile. Intrând ca boul în direct, Băsescu și-a făcut-o cu mâna lui. Oricum toată lumea știe că el e conducătorul de facto al guvernului - dar de aici până la a da telefon ca un idiot în mijlocul unei emisiuni, ca să susții o prostie de care nici măcar nu era vorba în acea emisiune, special ca să-i dai peste bot și să-l demiți pe un amărăștean de subsecretar de stat care, întâmplător, nu e de părere cu tine, e cale lungă. Pare o chestie minoră, dar realitatea e că prin ieșirea din acea seară Băsescu nu s-a pișat doar pe ministrul Sănătății, pe Boc și pe Arafat, ci și pe propriii angajați. Așadar, poate o fi învățat dracului să-i lase pe profesioniști să-și facă treaba: comunicatorii să comunice, specialiștii în sănătate să administreze sănătatea și doctorii să taie pacienții. Iar el să-și vadă naibii de grădina de la Cotroceni.

PS. Băse, dă bre cu flacăra violet în ăi de te huiduie!

Un mic comentariu despre aberațiile spuse de Băsescu pe Realitatea TV în discuția cu dr. Arafat

Am asistat, nu neapărat că aș fi vrut, la o discuție pe Realitatea TV între doctorul Arafat, părintele SMURD, secretar de stat și, pare-se, opozant ferm al viitoarei Legi a Sănătății, și însuși Zeus, adică Traian Băsescu, care a ținut să dea telefon în emisiune și să monologheze un pic asupra acestui proiect al legii.

Momentan subiectul nu mă pasionează pentru simplul motiv că eu și așa, de câțiva ani, deși îmi plătesc cinstit contribuția la sănătate, am ales să mă tratez exclusiv în sistemul privat. Nu o fac fiindcă nu am încredere în sistemul de stat, ci din următoarele două motive mari și late:

1. În sistemul privat ești tratat pe bază de programare, pe când la stat te duci la plezneală și se întâmplă să stai... să stai... să stai... ceea ce nu prea e eficient într-o lume în care time is money.
2. La stat nu știi niciodată cât trebuie să dai ca să fii sigur că ai fost tratat corect. Nu există un ghișeu la care să lași frumos o sumă de x lei și să știi că toată lumea (spitalul, doctorul și pacientul) e mulțumită. Trebuie mereu să ghicești. Cât „se mai dă” acolo? ... dar dincolo?... cât ia doctorul cutare?... dar anestezistul?... etc. No, thanks. Mă duc frumos la privat pentru că acolo e totul la vedere, poftim banii, dă-mi tratamentul.

Ei bine, Băsescu, în loc să accentueze aceste virtuți ale sistemului privat, a bătut câmpii (și ... obrazul doctorului Arafat!) că noua lege va permite administrarea mai bună a banilor de la bugetul sănătății întrucât va permite privatului să facă și el, pe lângă serviciul de stat, intervenții de urgență cu ambulanța, și întrucât privatul e condiționat de obținerea profitului, atunci toate intervențiile sale vor fi atent drămuite și, pe cale de consecință, banii Casei de Asigurări de Sănătate vor fi mult mai bine managerizați, că privatul nu-și permite să-și bată joc de ei.

Vorbele astea vin, evident, din scăfârlia cuiva care n-a făcut în viața lui business - sau, mă rog, nu la nivelul și la modul la care facem noi business, adică pe piața liberă, corect și cu frică de faliment. Că o fi făcut șmenuri din poziția de ministru, deputat sau primar - asta e altceva.

Pentru că este absolut clar că Băsescu a fabulat în seara asta mai rău ca La Fontaine. Dați-mi voie să mă îndoiesc profund că ambulanța privată va veni la oricine [1]. Uite, eu pot să îi sugerez de pe acum lui Băsescu că ambulanțele private nu vor veni la oricine, ci numai la: 1) pacienții proprii, care au plătit în prealabil un abonament sau o asigurare sau 2) la pacienții pentru care a plătit în prealabil cineva, sau pentru care sunt acoperite costurile deplasării.

Numai un copil credul  își poate închipui că un actor privat, care urmărește niște interese de business, adică obținerea unui profit oarecare, nicidecum să facă muncă voluntară pe bani puțini, va trimite / deplasa aiurea-n târg ambulanțele și echipele proprii la intervenții. De ce zic asta? Pentru că atunci când trimiți / deplasezi ambulanța deja începi să consumi benzină și resurse. Ori, cine va plăti benzina și resursele în cazul destul de probabil în care, ajunși la fața locului, doctorii vor constata fie că pacientul nu are nimic grav, fie că nu are nici un fel de asigurare, fie că a plecat deja spre spital cu o altă mașină etc. etc. etc.? Evident, nimeni, sau va plăti statul până când se va consuma un anumit plafon bugetar - și după aceea, gata. Dacă plafonul bugetar dedicat intervențiilor de urgență ale privatului va expira în luna martie, asta e, ghinion, începând cu aprilie vor urma 9 luni în care la fel de puține ambulanțe de stat vor deservi la fel de multe cazuri de urgență - numai că o vor face în condițiile unui buget mult mai mic.

Deci ceea ce spunea Băsescu în disputa cu Arafat denotă pur și simplu infantilism - individul ăsta ori nu înțelege nimic din ceea ce propovăduiește, ori se face că nu înțelege. Dacă își închipuie că un actor privat va face munca voluntară pe care trebuie să o facă statul, se înșală profund; privatul nu va face nici un fel de muncă voluntară, fiindcă nu e treaba lui s-o facă, ci... a statului! Iar dacă nu își închipuie asta, atunci înseamnă că minte, ceea ce nu ar fi chiar o noutate.

--

[1] Băsescu a sugerat că dispecerul de la 112, dacă va găsi mai aproape de pacient o ambulanță privată, o va trimite pe aceasta să-l deservească.