22.8.11
Învățămintele zilei de ieri: PDL va lupta pe viață și pe moarte în 2012 pentru a sta la putere
Alegerile așa-zis „parțiale” de ieri, din Maramureș și din Neamț, au mai dovedit încă o dată, dacă era nevoie, că partidul de guvernământ va lupta pe viață și pe moarte pentru a-și păstra puterea și după 2012. Și, având în vederea pasivitatea generală a societății și a partidelor de opoziție, cred că are șanse mari să o facă. Mie îmi devine din ce în ce mai clar că ăștia nu pot fi înlăturați democratic de la putere, pur și simplu pentru că toate mecanismele-cheie ale democrației sunt în mâinile lor.
În colegiul din Maramureș votarea s-a desfășurat cât de cât decent, drept pentru care candidatul USL a câștigat fără probleme. În schimb, în județul Neamț, unde „baron” local este sinistrul Gheorghe Ștefan, zis și „Pinalti”, acuzele de fraudă au apărut încă din urmă cu câteva săptămâni. Înaintea alegerilor candidatul PDL a împărțit cu generozitate sacoșe, iar în ziua alegerilor, la un post TV local care aparține familiei lui Ștefan, au rulat non-stop clipuri electorale ale candidatului PDL. Au fost înregistrate autobuze cu „turiști” și prezența la vot a fost uan demnă de alegerile mari, 55%, de parcă ai zice că nemțenii au un spirit civic așa de dezvoltat, că nu pot trăi dacă nu pun ștampila. Invitat să dea explicații la Antena3, în special în cazul reclamelor electorale difuzate în ziua votului, Gheorghe Ștefan s-a stropșit iritat la realizatori, făcându-i albie de porci și refuzând cu obrăznicie orice răspuns.
Nu înțeleg însă de ce ar trebui să ne mirăm. Nerușinarea și tupeul lui Gheorghe Ștefan nu sunt noi. De fapt, această caricatură de individ e una dintre multele râme care au fost lăsate de societatea românească să prospere după 1990 (și mai ales după anul 2000) până când, iată, a ajuns ditamai pitonul care amenință să ne mănânce pe toți. Poate că mulți compatrioți au uitat de unde i se trage porecla de „Pinalti”, dar hai să le reîmprospătăm memoria. Pe vremea când patrona o echipă penibilă de fotbal, Ceahlăul Piatra Neamț, care trăia numai din blaturi, la meciurile de acasă Gheorghe Ștefan stătea pe banca de rezerve, deși nu era nici antrenor, nici maseur, nici doctor, nici jucător, și la cea mai mică fază litigioasă petrecută în careul adversarilor sărea ca apucatul la gâtul arbitrului urlând din toți bojocii: „Pinalti! Dî băi pinalti!”. Sunt celebre „fazele” în care domnul „Pinalti” alerga arbitrii până la mijlocul terenului reproșându-le numai el știa ce. Inutil de spus, la Piatra Neamț se câștiga numai când vroia „Pinalti”. În schimb, ori de câte ori era invitat la emisiunile fotbalistice, personajul discuta liniștit, își dădea cu părerea savant despre diverse ofsaiduri, schimba numere de telefon cu realizatorii, expunea cuminte planurile mărețe pe care le avea cu Ceahlăul. În loc să fie tratat ca un gunoi infect, așa cum ar fi meritat, „Pinalti” era adulat de realizatorii TV pentru că era o pată de culoare, un ins care părea ușor prostănac, bonom, îndrăgostit până peste urechi de fotbal și de echipa din Piatra Neamț, mânat în luptă numai de intenții pașnice. Iar FRF - Federația Română de Fotbal - a închis ochii ani de zile la porcăriile făcute de acest personaj care ar fi trebuit exclus din sport încă de la apariție.
Nu știm câți bani a făcut respectivul din fotbal, dar este cert că echipa sa a participat la o grămadă de blaturi (unele dintre ele, cum ar fi meciul cu Dinamo de la Piatra Neamț din 2002, fiind absolut penibile) care, cu siguranță, nu au fost făcute pe gratis. Pe lângă bani, trebuie să punem și notorietatea gratuită pe care a căpătat-o personajul și care nu poate fi măsurată în bani, ci doar în tonele de prostie ale realizatorilor TV care îl invitau la emisiuni. Cert este că la un moment dat s-a plictisit de fotbal și a intrat în politică. Și iată-ne ajunși la momentul actual, când individul își exhibă primitivismul nu pe terenurile de fotbal, ci în organizarea unor alegeri despre care se presupune că ar trebui să se desfășoare după tipare democratice.
Cum PDL-ul deține destule fiefuri electorale asemănătoare Neamțului, se pot trage niște învățăminte privitoare la alegerile din 2012. Și ce putem învăța din nesimțirea lui Ștefan? Păi, în primul rând putem învăța că PDL-ul nu se va da în lături de la nimic pentru a câștiga alegerile, și chiar le va câștiga. Mai putem învăța, de asemenea, că li se rupe-n paișpe de mass media, democrație, responsabilitate: scopul scuză mijloacele! Dar machiavelismul, real-politik-ul sunt atitudini duse la extrem. Și să nu uităm: în 2012 ipochimenii nu vor avea neapărat nevoie de victorie, ci de o înfrângere suficient de comodă pentru ca USL-ul să nu poată avea majoritatea absolută în parlament și să-i poată da prilejul lui Băsescu să ofere încă un mandat PDL-ului. În acest moment eu personal chiar nu am dubii că vor reuși să-și pună în aplicare planul. Mămăliga doarme și nimic nu pare s-o trezească.
Scris de
Lucian Sarbu
la ora
08:15
Trimiteți prin e-mail
Postați pe blog!Trimiteți pe XDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest
Etichete
alegeri 2011,
gheorghe stefan
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu