Atentatele din Norvegia, opera unui Timothy McVeigh local

Câțiva retarzi, inclusiv din România, s-au grăbit ieri să anunțe, fără nici un temei, că atentatele din Norvegia sunt opera unor islamiști și că ar face parte dintr-un „război islamic”. Din păcate pentru ei, se pare că autorul este un norvegian get-beget de 32 de ani, blond-blondissim ca spicul grâului, 1.90 înălțime, mare iubitor de John Stuart Mill, autodeclarat naționalist și admirator al lui Max Manus (un foarte respectabil erou al rezistenței norvegiene din cel de-al doilea război mondial) și, pe deasupra... francmason! Cel puțin așa rezultă din descrierea pe care i-o face atentatorului mass-media norvegiană (articolul se poate traduce cu Google Translate).

E interesant că și în cazul atentatului din Oklahoma mass-media și cu sclavii ei s-au grăbit încă din primele ore să caute vinovații printre islamiști, modul de gândire fiindu-le pre-conceput de filtrele strâmbe ale ideologiei conservatoare pe care o exhibă în cele mai diverse prilejuri. Mai mult, au incitat populația la ură împotriva musulmanilor, deși toate organizațiile legitime ale musulmanilor din America se grăbiseră să condamne atentatul. Iată ce scria Los Angeles Times la acea dată:

„Amid angry calls by President Clinton for the "swift, certain and severe" punishment of the perpetrators of the Oklahoma City bombing-and speculation as to who might be responsible-Muslim leaders braced themselves Wednesday for a flare-up of anti-Islamic sentiment.

Only hours after the deadliest terrorist attack on U.S. soil, the Muslim Public Affairs Council in Los Angeles reported receiving a telephoned threat vowing retribution, even as the council joined other Islamic groups in denouncing terrorism.”

Iată ce declara imediat după atentat și Robert Heibel, fost director FBI la departamentul antitero, citat în San Diego Union din aceeași zi, 19 aprilie 1995:

„Robert Heibel, the former FBI deputy director of counterterrorism who now directs the research intelligence program at Mercyhurst College in Erie, Pa., said he suspected Islamic terrorists.”

Febra anti-musulmană îi cuprinsese și pe englezi, după cum ne informa Boston Globe:

„Meanwhile, a Jordanian-American, identified as Ahmad Abrahim, was detained in London while trying to travel from Chicago to Amman, Jordan. Publicly, authorities called the man a possible witness wanted for questioning. Privately, they confirmed that bomb-related equipment was discovered in his luggage; he was sent back to the United States for questioning and arrived in Washington late last night. Local law enforcement officials said Abrahim has a residence in Oklahoma City and flew to Chicago from here after the bombing.”

Mărturiile despre starea de spirit generată de atentatul din Oklahoma sunt nenumărate și sunt disponibile online pe Google News Archive.

Șocul americanilor a fost imens atunci când au aflat că autorul celui mai mare atentat terorist de pe teritoriul Statelor Unite (titlu de „glorie” ce avea să fie depășit abia de mega-atentatele de la 11 septembrie 2001) era un american nativ, Timothy McVeigh, 26 de ani, fost combatant în Irak, cu scăfârlia băltind de idei politice conservatoare (astăzi ar fi fost un demn votant al Tea Party) și anti-federale. Tim McVeigh a fost condamnat la moarte și executat pe 11 iunie 2001, fără să mai apuce, așadar, să-și vadă gloria... făcută țăndări.

Norvegianul nostru, pe numele său Anders Behring Breivik, pare a fi un simplu Timothy McVeigh european. Până acum, cazul împarte destule similitudini cu cel din 1995. Ceea ce e destul de rușinos pentru cei care s-au grăbit să-și exhibe ura și obsesiile psihanalizabile împotriva anumitor ideologii și religii. Nu am nimic împotriva condamnării ferme a adevăraților teroriști islamici, dar sunt împotriva condamnării nediscriminate și a răspândirii orbești a urii împotriva anumitor națiuni, religii și ideologii. Cum Anders Breivik, după profilul creionat de mass-media, pare a fi un hater conservator tipic, ancheta va dezvălui mai mult ca sigur că ura patologic social-democrația norvegiană, guvernul, instituțiile statului, taxele prea ridicate, Uniunea Europeană etc. etc. etc. Adică tot tacâmul neocon. Chiar și așa, nu cred că mediile conservatoare care s-au grăbit să guițe revoluția anti-musulmană și anti-socialistă, vor afișa vreo umbră de rușine pe obrazul lor gros, porcesc.