16.8.09

Ca pe timpul fanariotilor (insemnari despre criza din 2008-2018)

Videanu vorbeşte la televizor despre cum se vor aduna banii la buget în viitor. Evident, prin creşterea şi inventarea a fel de fel de impozite. Unele din ele chiar interesante şi, zic eu, justificate.

Discuţia nu e lipsită de sens. Se pare că încă din octombrie a.c. vom începe să returnăm anumite datorii. Singura soluţie pentru a returna aceste împrumuturi şi pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, care ar echivala cu falimentul naţional, e dată de creşterea veniturilor colectate din taxe şi impozite.

Mi-a atras atenţia însă dorinţa de a vinde drepturile de a emite CO2. Nimic rău în asta, mai ales dacă industria noastră nu mai emite CO2 pe măsura cotelor care ne-au fost alocate prin, dacă nu mă înşel, protocoalele de la Kyoto. Mă tem însă că în această perioadă de criză, în care producţia industrială scade la nivel mondial (cu mici excepţii, cea mai notabilă fiind China), pe piaţa emiterilor de CO2 va fi superofertă. Ca de obicei, guvernul nostru una îşi va propune şi alta va reuşi sau, altfel zis, socoteala de acasă nu se va potrivi cu cea din târg.

Pur şi simplu nu prea mai avem ce să vindem sau, dacă mai avem, suntem constrânşi să o facem într-un moment prost. Returnarea împrumuturilor primite de la FMI, Uniunea Europeană şi băncile comerciale va putea fi făcută numai prin aplicarea unei politici de impozitare de tip fanariot.