16.6.17

PSD, acest partid de buzunar

Cât am fost în PSR (fostul PAS), chiar în conducerea partidului, am crezut că am învățat destul de multe despre „liga a doua a politicii din România”, dar nu credeam că principiile se aplică și la „liga 1”.

De pildă, PSR (fostul PAS), e un partid în care indiferent cine ce face, dl. Constantin Rotaru e mereu președinte. E normal: dumnealui e omul care aduce susținerea financiară cea mai importantă pentru operațiunile care fac ca partidul să rămână înregistrat, astfel încât partidul e de fapt un soi de remorcă la tractorul ambițiilor sale personale.

Dar nu credeam că treaba asta se întâmplă și la PSD.

PSR-ul mai organizează câte un comitet național când și când, o plenară nu se știe când, cât despre un congres?... la Sfântu' Așteaptă. Chestia asta nu ține de rea-voință, ci de pragmatism: având în vedere că partidul și membrii săi sunt săraci, deplasările la București costă... și pentru ce? Oricum tov. Rotaru rămâne președinte, oricum președinții locali - care sunt, cu mici excepții, care mai de care mai incompetent și paralel cu politica reală - rămân inamovibili (fiindcă „n-avem alții mai buni”), oricum atunci când se adună nu fac decât să se plângă că „e greu” și „anticomuniștii sunt toată ziua la televizor”.

Dar nu credeam că treaba asta se întâmplă și la PSD, unde - după spusele premierului Grindeanu - partidul e condus numai cu Comitete Executive care se mai adună când și când ca să mai ... excludă pe cineva. În rest, totul e după urechea lui Dragnea și a cercului său de vasali.

PSR a primit un suflu nou atunci când a primit în rândurile sale organizația de tineret PUMN. După aia, pentru că suflul era prea nou și prea puternic și făcea să le zboare de pe creștetul capului pălăriile de paie unor bătrâni de pe acolo, PSR a ținut să-și dea cu tesla-n ce-are mai de preț și i-a exclus.

La fel și PSD-ul. Deși PSD-ul a mai făcut de-a lungul timpului excluderi ciudate (penibil fiind faptul că penultimii doi președinți, Mircea Geoană și Victor Ponta, sunt excluși - mă rog, Ponta se pare că a pățit-o oficial abia azi) niciodată nu și-a exclus ceea ce are un partid mai de preț, adică propriul premier.

Și totuși zilele astea au marcat această premieră politică la nivel mondial: partidul care e la putere e și în opoziție, și luptă să-l dărâme tocmai pe premierul numit de ei (care, culmea absurdului, are șansa să rămână în funcție cu voturile adevăratei opoziții și ale câtorva pesediști care nu-l ascultă pe Dragnea...).

Aceste mici exemple, dar și altele, ne arată că PSD-ul lui Dragnea e de fapt un partid-coterie, care în esență nu se deosebește cu nimic de partidul d-lui Rotaru. Norocul lui e că oamenii, tâmpiți, în loc să voteze cu partidul lui Rotaru, care măcar e un socialist autentic, votează cu coteria lui Dragnea, pentru că partidul lui Dragnea ne promite nouă carne, lapte, brânză, ouă.

Știu că zilele astea se vehiculează fel de fel de scenarii oculte care încearcă să explice ruptura aceasta atât de bruscă dintre Dragnea și Grindeanu. Se zice că Grindeanu e băiat cu ochi albaștri, că s-a dat cu „binomul” ș.a.m.d. Mai nou, aflarăm de la una dintre țațele obraznice impropriu numite „doamne” din anturajul lui Dragnea că Grindeanu pregătea nu știu ce lovitură de stat cu înlocuiri de miniștri după vacanța parlamentară. Dovezi? Ioc. Eu nu am văzut decât un membru loial (Grindeanu e de 20 de ani în PSD, rezistând ca membru PSD la Timișoara, într-un fief anticomunist sălbatic; Dragnea a fost PDL-ist, Lia Olguța Vasilescu peremistă, pramatia aia de Codrin Ștefănescu a trecut printr-o grămadă de partide etc.) de care „șefii” și-au bătut joc cu fel de fel de declarații premergătoare rupturii, rănindu-i în primul rând orgoliul. Omul are nevastă care trăiește la Timișoara, rude, părinți, copii de școală de care or mai fi râzând din când în când colegii pe motiv de „ciumă roșie”, plus o grămadă de cunoscuți la Timișoara care probabil că i-au zis de nenumărate ori că e tâmpit și „comunist” dacă stă cu „ciuma roșie” la masă. Cu siguranță a înghițit mulți scuipați la viața lui, din loialitate față de acest partid sau, de ce nu, poate chiar față de social-democrație.

Și atunci, ce l-o fi apucat acum să nu se retragă tiptil la ordinul „șefului”? Păi, când înghiți atâtea pentru „ceva” și îți dai seama că de fapt în ochii acelui „ceva” ești un simplu căcat, oricât de calm ai fi, există riscul să-ți ieși din pepeni dacă ai un psihic mai fragil. Se numește „cădere nervoasă”. Sigur, pentru pesediștii din jurul lui Dragnea e mai interesant acum să se dea lebădă rănită și să inventeze scenarii cu bubuli, masoni și securiști, decât să recunoască cinstit adevărul și anume că au numit, iată, un tip labil psihic, un kamikaze la cârma României. Zic „kamikaze” deoarece Grindeanu e acum fix ca arabii ăia demenți din 9/11 care, supărați pe viață fiind, au furat avioanele și s-au aruncat în turnurile gemene cu ele. Numai că el nu are turnuri gemene pe care să le arunce în aer, ci îi are pe muțunachii ăștia doi, Dragnea și Tăriceanu (și la cum decurg lucrurile cred că misiunea lui va fi încununată de succes).

Grindeanu acționează irațional, absurd și extravagant. Sunt convins că i se transmisese de cel puțin 3-4 săptămâni să-și ia tălpășița - numai Dragnea știe de ce - la început în mod pașnic și fără nici o evaluare, apoi din ce în ce mai apăsat, cu fel de fel de scurgeri pe „surse”, apoi cu evaluarea lui Vâlcov și cuțitele miniștrilor „loiali” pe masă. De ce Grindeanu s-o fi ținut băț, sau ce n-o fi vrut să execute, de s-au supărat ăștia așa pe el, nu știu. Dar pentru faptul de a fi numit un personaj irațional în fruntea guvernului nu e nimeni vinovat, decât Dragnea și cu cercul de păcălici care îl înconjoară. După ce a stat o lună fără să fie în stare să nominalizeze un premier, după ce a ratat prima numire cu Sevil Shaideh, care avea ceva probleme de dosar, aflăm acum, după 6 luni de guvernare, că nici Grindeanu nu e / nu a fost o numire potrivită. Deci în iarnă, când țara a rămas încă o lună cu guvernul Cioloș pe care nu-l mai vroia nimeni, s-au scremut atât doar ca să scoată... un ou de bibilică?

Domnule Dragnea, fă-ne un bine și dispari. REPEDE. Ești prea tolomac ca să conduci cel mai mare partid din România. De fapt, sub „înțeleapta” dumitale conducere se pare că l-ai transformat într-un partid de buzunar, cu nimic mai breaz decât partidele care se zbat prin subteranele politice...

PS. Și încă o asemănare între PSR și PSD: când ceva nu funcționează, sigur sunt de vină niște infiltrați de-ai „serviciilor” care trebuie musai „demascați”...

10 comentarii:

AristotelCostel spunea...

Când te apucă ieșirile nervoase, să zicem în trafic, accelerezi puțin și frânezi brusc, sau faci un flic-flac, poate rotești manivela și urli pe trapă, cum face omul normal când vrea să-i spargă pe toți.

Grindeanu, în ieșirea lui nervoasă, și-a calculat majoritățile, a negociat dezertările din PSD (știe cam câți răspund la ordin), și-a negociat viitorul guvernului (format din el) cu toate... porțile, l-a convins și pe Iohannis că îl țin nervii și are cu ce.

Adică, măcăne rău.

P.S. Mai e unul căruia îi apare gașca de tehnocrați în dosare la DNA, Chirica/Iași. Ăsta cântă singur, în ritmul lui, dar în declarații vorbește la plural în numele filialei. N-or fi toți securiști și slugi șantajabile, dar securiști sau slugi șantajabile sunt cu certitudine.

Lucian Sarbu spunea...

Păi i-a dat timp să facă toate lucrurile astea. Toate discuțiile aberante despre schimbarea guvernului durează de vreo lună. Personalitatea lui Grindeanu pare a fi pasiv-agresivă, ceea ce înseamnă că a calculat în liniște cum să se răzbune, dacă e cazul să se răzbune. Dragnea e un psiholog la fel de prost ca și politicianul care se vrea. Nu pare să fie bun decât la mici combinații și șușanele.

AristotelCostel spunea...

Personalitatea pasivă-agresivă face sens până la boicotarea aplicării unor măsuri în guvern.
Planul de după demisia miniștrilor are legătură cu personalitatea pasivă-agresivă a statului mafiot, manifestată întotdeauna când majoritatea politică nu permite funcționarea liberă a piețelor de tip ANRP.

Înțeleg retorica împotriva tătucului, a tractoristului din fruntea PCR, dar statul român se confruntă cu aceeași și aceeași problemă de când licuriciul ne-a luat între picioare din înițiativa sugătoare a lui Băsescu. Constant majoritatea pierde guvernul, iar bugetul ajunge să fie alocat de slugi securiste care boicotează total economia reală din România și prosperitatea cetățenilor.

Lucian Sarbu spunea...

Cine zice de boicotarea acelor măsuri? Fiecare tabără zice despre cealaltă că a boicotat. Realitatea e că nu poți împărți 2 paie la 3 măgari fără să tai paiele. Cam așa și cu programul PSD. Conține o mulțime de promisiuni fanteziste, care nu au ținut cont de realitatea din teren. Fondul Suveran, de pildă, e una dintre ele. Ideea e bună, dar nu poți face un asemenea fond când bugetul merge pe deficit. Altfel zis, nu poți să te împrumuți la bănci ca să ... economisești. E un non-sens economic. :) Poate, cine știe, ei au evaluat mult mai pozitiv moștenirea lăsată de Cioloș atunci când au conceput programul, dar realitatea e cea care e. În cazul ăsta numai un nebun se cramponează de un program care din motive obiective nu poate fi 100% pus în practică. Cum nu îl suspectez pe Dragnea că e nebun, probabil e altceva la mijloc. PSD-ul și-a făcut-o cu mâna sa. Sigur că în ultimă instanță un eventual guvern Grindeanu 2 va ajunge la mâna jumătății de parlament condusă de Iohannis și servicii, dar este strict vina PSD-ului că s-a lăsat pe mâna unui borfaș prost.

AristotelCostel spunea...

Absolvent al rahatului de informații, membru în comisia parlamentară de control a SRI, supradotat cu proaspeți consilieri trecuți în rezervă de Securitate la începutul anului.

Hmmm... care tabără boicotează pe care... :D

Revenim la problema borfașului prost. Cum mai poți avea încredere în capacitatea unui partid de a-și recunoaște la timp scursurile securiste infiltrate în interior? Borfașul prost a mizat totul pe 13 roșu' și pe procedurile democratice.

Ghinion! Tabăra securistă nu se cramponează de proceduri democratice. În plus, are și suta de mii de lătrăi proști care-i poate sări în ajutor. Și de-ar pierde lupta, intervine starea de necesitate, mai ia foc vreo cârciumă, cum ar zice Ponta/Pieleanu, "mai se prăbușește" o macara ceea ce-l obligă pe Dragnea să demisioneze din fruntea PSD.

AristotelCostel spunea...

https://www.facebook.com/liviu.plesoianu/posts/10203270601401445

Lucian Sarbu spunea...

Faptul că sunt toti rude, amante, fini, nasi etc. e inca o dovada ca in esenta PSD nu se deosebeste de un partid minuscul precum PSR. In 2014 la europarlamentare pe lista de 41 de candidati ai PSR erau vreo 4 rude de-ale lui Rotaru, vreo 3 perechi sot-sotie / var - var etc. plus, cam jumatate, angajati de-ai lui Rotaru de la Valcea. Dar explicatia era simpla, partidul fiind minuscul nu aveai pe cine naiba sa pui acolo ca sa umpli lista si sa-ti ramana si oameni pe care sa-i bagi in sectii la numarat voturi, si in comisiile electorale samd.

Ma mir ca nu vezi problema principala, si anume ca daca Dragnea a stat cateva saptamani dupa alegeri pana sa faca o nominalizare proasta, pe Shaideh, apoi l-a pus pe Grindeanu, despre care aflam dupa numai 6 luni ca nu mai e bun, ei bine, omul asta chiar nu mai are caderea morala sau competenta sa numeasca primul-ministru. Nu mai avem nici o garantie ca peste 3 luni nu vine iar si zice ca noul premier e manevrat de cine stie ce forte oculte samd. Sa depui motiune de cenzura impotriva guvernului numit cu manutza ta e o performanta care l-ar face invidios si pe Kafka.

AristotelCostel spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
AristotelCostel spunea...

Eu văd ce se întâmplă, atât doar că identific corect... cauza.

Acum 10 ani eram unul dintre cei trei tâmpiți care vorbeau despre securiști și Securitate. N-am o problemă că am rămas la fel. :) Dar acum vorbește toată țara despre securiști și Securitate. :))))))

PSD a câștigat alegerile pe fondul absenței... concurenței. PSD merită să dispară, pesediștii merită să moară în chinuri, mă rog, toate marotele, dar alternativa la el nu-i.
Candidatura ta din urmă cu ceva ani a fost doar amuzantă. Un partid nu poate fi validat de o singură persoană, resursa umană a partidului de buzunar din partea căruia ai candidat situându-se în medie cam la nivelul adunărilor din cimitirul Ghencea, de ziua mărețului conductor.

Dragnea a fost condamnat la vrăjeală, de ajuns cât să câștige alegerile de pomană.
După alegeri nu putea numi premierul prea devreme pentru că propaganda securistă era pregătită să arunce instantaneu cu rahat în geam.
Shaidehh a primit niște colaci maro în față direct de la SRI.
Grindeanu n-a primit, dar nici nu-l poți acuza pe Dragnea că a fost înșelat de încă unul.

În România au fost zeci de mii securiști și câteva sute de mii de informatori. Deci, cam câte curve să fie în țara asta?

Dragnea a numit premier... o curvă securistă. Nu-i deloc de Kafka. E specific strămoșesc. :)

AristotelCostel spunea...

https://mariusmioc.wordpress.com/2017/06/18/ludovic-orban-fiu-de-ofiter-de-securitate-preia-conducerea-pnl/

... pufff!