9.12.11

Numai statul este un prost manager?

În așteptarea viitoarelor alegeri din CA-ul Bursei de Valori de la București (pe 9 ianuarie), „Ziarul Financiar” publică niște articole care pun degetul pe rană. De ce este așa leșinată Bursa de la București? De ce nu se pot sau nu vor companiile românești să se finanțeze pe bursă? De ce nu funcționează bursa la noi? De ce nu avem investitori? De ce nu furnizează bursa randamentele scontate?

Articolul de azi apare și în contextul în care Radu Georgescu, cunoscutul fondator al GECAD și al altor afaceri de succes în IT-ul românesc, a publicat recent pe blogul său un comentariu privind BVB (mai precis, de ce nu a ajuns să listeze Avangate la BVB).

Concluzia de economie politică ce se poate trage din articolele ZF și din postul celui mai cunoscut antreprenor IT din România era (re)cunoscută deja în anumite cercuri, dar este tristă. După ce ni s-a trâmbițat vreme de douăzeci și ceva de ani că statul e un prost manager, noi, românii, constatăm că în România chiar și instituții private care, iată, se bucură de o poziție de piață mai mult decât favorabilă, chiar monopolistă (BVB are monopol pe oportunitățile de finanțare privată a companiilor, că doar nu mai există o bursă concurentă în România!...), au rezultate la fel de proaste din cauza unui management la fel de prost ca la stat.

Ceea ce înseamnă că nu statul în sine e un prost manager - asta e cea mai mare imbecilitate pe care o poate spune cineva, fiindcă statul nu există fără oamenii care dau viață instituțiilor sale - ci strict echipele care managerizează diversele companii și servicii publice. Aceste echipe pot funcționa prost chiar și în mediu privat, unde un prost management este „răsplătit” cu falimentul companiei sau cu demiterea din funcție (niciodată nu vom auzi pe cineva zicând: „Petrom e un prost manager” sau „Asirom e un prost manager”). Dacă vreuna din chestiile astea nu se întâmplă în cazul companiilor de stat care funcționează prost, asta nu înseamnă că „statul” e un prost manager, ci doar că statul nu funcționează normal. Adică, altfel zis, că oamenii care compun acel stat, care dau viață instituțiilor ce compun constructul abstract pe care îl numim „stat”, nu vor, nu știu sau nu pot, din varii motive, să-l facă să funcționeze.

Statul, de fapt, nu e nimic altceva decât o mașinărie socială. El merge sau nu merge strict după cât de priceput e șoferul. În cazul României șoferul este, evident, „poporul român” (că doar nu ne conduc turcii) și faptul că după 22 de ani de capitalism serviciile publice sunt în colaps iar economia privată e vai de capul ei ne arată că problema e cu românii, nu cu instituțiile sau cu principiile care în alte țări funcționează bine-mersi. Corect ar fi să spunem că românii sunt niște manageri proști.

Niciun comentariu: