În primăvara lui 2007 mărturiseam că Băsescu e un fascist. Nu mi-am schimbat cu nici un centimetru părerile. Traian Băsescu are o natură interioară plămădită din cel mai fascist aluat care se găseşte pe piaţă la ora actuală.
Discursul veninos de azi, de după vot, când a bălmăjit ceva despre "coalizarea partidelor împotriva intereselor ţării", pare rupt cuvânt cu cuvânt din Mein Kampf. Consilierii săi - domnul Avramescu, domnul Preda (dacă i-o mai fi consilier de când e în Parlamentul European...) - ar fi trebuit să-i spună că un asemenea discurs te aşază direct în filiaţia lui Hitler, Mussolini, Corneliu Zelea Codreanu sau Carol al 2-lea. Jocul democratic al pluripartidismului este normal într-o democraţie şi nu trebuie suspendat nici măcar într-o aşa-zisă criză fără a risca să suspendăm democraţia însăşi.
Însăşi forţarea preluării puterii absolute într-o perioadă de criză, mizând pe tranchilizarea adversarilor, arată din ce fel de aluat e plămădit individul. Câtă vreme economia a mers, nu a avut curaj să îl demită pe Tăriceanu, deşi liberalii aveau o susţinere politică în parlament mult mai mică decât au acum ex-feseniştii. A preferat să declanşeze cu viclenie asaltul asupra puterii absolute într-un moment de confuzie economică şi socială, asemeni înaintaşilor săi din anii '30.
Victoria de azi a parlamentului e victoria democraţiei împotriva demagogiei şi a lichelismului ridicat la rang de politică naţională.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu