2007. Software si servicii. Care-s cartile castigatoare, care-s cartile perdante?

Ne apropiem cu paşi repezi de integrare. Pe cale de consecinţă azi am început să mă interesez, pentru prima oară, cât m-ar costa aducerea unui programator indian (nu râdeţi!). Pentru că una din concluziile şedinţei de aseară a fost că de la anul trebuie să ne extindem şi mai mult, dacă vrem să supravieţuim.

Pentru o firmă mică din domeniul software & services, care nu face anual mai mult de 100.000 RON, nu există decât puţine şanse de supravieţuire. Ca oportunităţi de afaceri se arată la orizont cam 5, dar singura cu adevărat viabilă mi se pare una singură, subliniată cu verde. Iată mai jos o listă a lor:

• Crearea de produse software proprii şi cucerirea unei nişe de piaţă. În condiţiile în care forţa de muncă devine tot mai scumpă şi tot mai greu de găsit, este singura cale de urmat. Faci un software şi îl revinzi de 1000 de ori, chiar dacă îl dai doar cu 250 de lei. Chestia asta stă în puterea oricărei firme mici şi nu e nevoie să fii Microsoft ca să dezvolţi softurile proprii. Problema e să găseşti aceea idee, şi acea nişă de piaţă, pe care softul tău ar putea să concureze cu succes. Oricum, chiar şi dacă ratezi la început nişa de piaţă, îl poţi adapta, îl poţi modifica, astfel încât să răspundă unei cerinţe neacoperite, sau parţial acoperită, de pe piaţă.
• Furnizarea de soluţii software personalizate. Pierdere de vreme. Nu te baţi tu, un gherţoi, cu giganţii industriei. Numai şpăgile care trebuie date pentru a intra în licitaţii sunt mai mari decât cifra ta de afaceri anuală. Vei bâltâcâi permanent într-o lume a proiectelor minuscule, cu clienţi mici, cu bugete foarte mici, care nu înţeleg de ce dezvoltarea unui software costă cât 3 Dacia Logan.
• Servicii web: web design / realizare de site-uri. Piaţa e în creştere accentuată de vreo 2 ani, ceea ce e bine. Problema e capacitatea de absorbţie a industriei. Întrucât România nu produce "web designeri", firmele din domeniu, destul de puţine, au fost obligate în ultimii ani să urce constant tarifele, pentru a putea să-şi păstreze angajaţii de vârf. Asta a făcut ca pentru 90% din firmele româneşti preţul unui site să devină prohibitiv. Mă rog, e strict problema lor că nu şi-au făcut site-uri în urmă cu 1-2 ani, când preţul ar fi fost accesibil. Asta ţine de prostia proverbială a aşa-zişilor manageri din România. Partea proastă e că în România nu poţi încasa mai mult de 2000 de euro pe un site decât de la foarte puţine firme, ceea ce face ca, odată ajuns undeva în jurul unei cifre de afaceri de 100.000 de euro, să stagnezi, fiindcă nu ai capacitatea de a absorbi mai mulţi clienţi. În primul rând nu există, în al doilea rând nu poţi tu. Web designul este la ora actuală o soluţie de supravieţuire pentru un orizont limitat de timp. A, şi încă un lucru: şocul (psihic) cel mai mare va fi din 2007 când se va vedea că firmele de afară care vor veni aici se vor aştepta să le faci supersite cu 500 de euro. Fiindcă identifică România cu sărăcia. Cum tu nu le vei putea furniza soluţii aşa de ieftine, îşi vor face site-urile româneşti în India.
  
• Servicii web: SEO - optimizare pentru motoare de căutare. Pierdere de vreme. SEO este la ora actuală cum era web designul în anii '98-'99. Un serviciu privit cu neîncredere, cu suspiciune. Lumea simte că ar putea fi ceva benefic, dar parcă... În plus este foarte costisitor, deşi nu pare. Dacă e făcut profesionist consumă enorm de mult timp. Enorm. Când studiezi concurenţa nu mai ai timp să înscrii şi în directoare. Cînd înscrii în directoare nu mai ai timp să faci şi analiza cuvintelor-cheie. Când faci analiza cuvintelor-cheie nu mai ai timp să faci şi copywriting pe pagini. La un răhăţel de site de 10 pagini care trebuie poziţionat după 5-10 cuvinte cheie ajungi să munceşti 40-50 de ore. O oră te costă 25 de euro. Nimeni nu îţi dă în România 1000 de euro pe aşa ceva. Pentru că nu pricepe de ce, deşi ar vrea. Clienţii transpiră, literalmente, când le spui 400 de euro. Am avut un tip din imobiliare care îmi propunea 50 de euro pe lună, prin martie (eu îi dădusem ofertă de 1200, plătibilă în 2 tranşe). De aceea mă şi feresc să ofer acest serviciu altcuiva decât clienţilor noştri fideli, ca un bonus al faptului că lucrează cu noi.
• Servicii web: marketing online, dar nu publicitate prin bannere. Poate fi o oportunitate. Administrarea unor bugete de publicitate contextuală. Clientul îţi dă 1000 de euro, tu îţi iei un comision de x% (eu practic 10-25%) şi te ocupi de plasarea reclamelor lui contextuale în cele mai bune locaţii posibile.