Omicron: de acum pericolul vine de la proceduri, adică de la birocrație, adică de la idioții care ar trebui să organizeze „lupta împotriva virusului”

Mulți zic că „Omicron e mild”. O fi. În Africa de Sud (60 de milioane de locuitori), într-adevăr, valul a trecut rapid. La trei săptămâni de la vârful de infectări au avut și vârf de decese (s-a trecut de o medie de 100 de decese pe zi - de 4 ori mai puține decât în urmă cu un an) și acum chiar și acestea încep să scadă.

Omicron, însă, infectează al naibii de rapid. Iar în societățile hipervaccinate se răspândește ca focul, pentru că pare a fi o variantă a virusului adaptată la vaccinați.

E „mild” (blând)? O fi. Numai că oricât de „mild” ar fi, cu procedurile nu te pui. Cine e infectat, trebuie carantinat.

Problema e că toate țările occidentale au raportat în ultimele zile un număr imens de cazuri. În ultimele 7 zile avem așa:

- SUA: 5,1 milioane de cazuri;
- Franța: 1,88 milioane;
- Italia: 1,14 milioane;
- Spania: 0,78 milioane;
- Australia: 0,55 milioane;
- Israelul: 149.000;
- etc.

Mulți dintre ăștia sunt oameni activi, care muncesc. În momentul în care carantinezi pentru - eventual - o durere în gât și câțiva muci milioane de oameni vei ajunge în pericolul de a ți se prăbuși toate sistemele: sănătate, apărare, ordine publică și așa mai departe. O fi Omicron „mild”, dar dublat de măsuri imbecile se poate transforma în ditamai furtuna. Imbecilii au ajuns la capătul incompetenței lor. Mai jos de atât nu cred că pot merge.

Dacă nu vrei să ajungi ca în Mad Max trebuie să schimbi procedurile. În primul rând trebuie scurtată perioada de carantină.

Multe țări au început să scurteze perioada de carantină tocmai pe acest motiv. Citeam pe undeva că deja unele spitale din California (californienii fiind printre intelijenții ăia care și-au concediat personalul medical nevaccinat) își cheamă medicii la lucru chiar dacă sunt confirmați pe bune cu Covid. Pur și simplu e nevoie de ei.

Numai că scurtând și relaxând măsurile de carantinare, pierzi controlul asupra pandemiei. Definitiv.

Omicron e - ca să păstrăm o metaforă utilizată mai devreme - Stalingradul poveștii vacciniste. De acum încolo politicienii ori schimbă ceva, ori trebuie schimbați ei, urgent. După umila mea părere, pentru a ieși onorabil din tot acest rahat politicienii ar trebui:

- să schimbe discursul și să accepte definitiv faptul că injecțiile nu sunt „vaccinuri”, ci un simplu tratament preventiv, o terapie;
- drept pentru care nu trebuie administrate tuturor, ci, ca oricare alt tratament, numai celor cărora le sunt recomandate și le acceptă;
- și drept consecință trebuie acceptată oficial și seriozitatea altor puncte de vedere, care susțin tratamente alternative;
- ceea ce ar trebui să ducă în final la renunțarea la restricții, la apartheidul nazi-sanitar, și la transferarea responsabilității mai mult la nivel individual, și mai puțin la nivel guvernamental (mai puțin stat-dădacă).