29.3.20

Data speranței: 10 aprilie

M-am uitat nițel pe cifrele oferite de Worldometers. Am luat de bună cifra de mortalității 3,4% comunicată de OMS. Am aplicat câteva calcule statistice și mi-a ieșit că numărul real de cazuri nedescoperite ar fi:
  1.  în Italia: cca. 335.000
  2. în Spania: cca. 238.000
  3. în Franța: cca. 160.000
  4.  în Olanda: cca. 40.000
  5. în Belgia: cca. 30.000
  6. în Germania: cca. 12.000
  7. în Suedia: cca. 7.000
  8.  în Danemarca și Grecia: cca. 2.500
  9. în restul țărilor UE, inclusiv în România, undeva în jur de 10.000 de cazuri.
În total, așadar, 822.500 de cazuri la nivelul întregii Uniuni Europene. Acestea sunt cazuri care puteau deja să se fi produs, cazuri care devin manifeste sau/și care sunt descoperite chiar acum, sau cazuri care abia acum sunt în incubație și se vor manifesta în următoarea perioadă.

Dar specialiștii spun că 80% din cazuri nu au nici un fel de simptome. Asta înseamnă că dacă stăm în continuare în distanțare socială - și, de bine de rău, observăm că se stă, inclusiv într-o țară indisciplinată cum e România - vreo 660.000 de cazuri nici măcar nu vor fi observate, rămânând să mai descoperim în jur de 160.000 de cazuri benigne, cazuri grave și cazuri foarte grave, care se manifestă măcar cu o durere de cap și necesită o vizită la spital și, implicit, testarea de rigoare. În plus, ar mai muri în jur de 27.000 de europeni.

Or, primele 6 țări enumerate mai sus - cele mai afectate - raportează împreună, în acest moment, în jur de 15-20.000 de cazuri noi în fiecare zi. Dintre ele doar Germania pare să fie ok, în sensul că numărul cazurilor, numărul decedaților și numărul cazurilor grave e apropiat de ceea ce rezultă din indicele comunicat de OMS. Primele 5 par să fie încă depășite de amploarea epidemiei. Dar chiar și așa, cu 15-20.000 de cazuri manifeste descoperite în fiecare zi, cele 160.000 de cazuri mai grave care urmează să mai fie detectate de autoritățile sanitare din Europa se vor epuiza undeva în jur de 10 zile începând cu acum (dacă se respectă în continuare distanțarea socială!). Așadar cel mai târziu pe 10 aprilie ar trebui să observăm la nivelul întregii Uniuni Europene că începe să scadă vizibil apariția de cazuri noi. Va fi luminița de la capătul tunelului?
la ora

2 comentarii:

  1. Cosmin23:43

    Puteti folosi de aici un simulator bazat pe un model epidemiologic riguros:

    http://www.covidsim.eu/

    Conform acestuia, pt cazul Germaniei, restrictiile de contact social ar trebui sa tina pana la sfarsitul acestui an, caz in care la o reducere cu 50% a contactelor, tot va fi depasita de 2 ori capacitatea sistemului sanitar german. Reluarea vietii "normale" la sfarsitul lui aprilie nu ar face decat sa intarzie maximul numarului de cazuri pana in iunie, acesta oprindu-se in jurul valorii de 28 milioane! de cazuri pentru Germania. Deziteratul de sorginte hipstereasca "flatten the curve" necesita in cazul Germaniei reducerea contactelor cu 75% timp de 18 luni, pt a ramane in limitele capacitatii sistemului sanitar german (sursa: un articol din sz.de - din pacate paywalled).

    RăspundețiȘtergere
  2. Lucian Sarbu21:56

    Mai e și modelul ăsta: gabgoh.github.io/COVID/

    Ce nu iau în considerare modelele astea e venirea vremii însorite, când viteza de contagiune ar trebui să se reducă drastic.

    Cât se va reduce? Habar n-am, dar știm din moși-strămoși că soarele e cel mai bun medic. Ceea ce pare să explice și diferența de 10:1 dintre numărul cazurilor din New York, pe de o parte, și cele din California (care are 600.000 de homleși) sau Florida (petreceri „corona”) pe de altă parte.

    RăspundețiȘtergere