7.5.19

De ce aș desființa eu Facultatea de Filozofie de la Universitatea București (1)

Nu m-am putut abține și am băgat un comentariu la ultimul articol de pe Contributors scris de Liiceanu cu privire la corupția de la Facultatea de Filozofie. Bineînțeles că nu mi-a fost aprobat, dar în esență ziceam următoarele:

„În anii '90 ați avut generații întregi de studenți care intrau după concursuri de 10-15 / loc și v-ați bătut joc de ei. Inclusiv dvs. și prietenul dvs., dl. Pleșu, care venea la cursuri din an în paște, fiind mai ocupat cu ministerele și cu politica decât cu filozofia. Nu pot să uit cum la cursul de Etică din anul 1 din 15 cursuri a venit la... 5, la alte 2 a fost suplinit de dl. ... Vasile Morar [protagonistul scandalului declanșat de Liiceanu, de altfel], și la restul, pauză. Etică? Poate... etica muncii?... mai puțin...

După aia v-ați trezit că mai aveți 0,...1 candidați pe loc și acum trebuie să luați fel de fel de sepepiști și pompieri ca să vă faceți doctorate cu ei. Foarte bine, facultatea culege fix ceea ce a semănat.”

Cât despre dl. Liiceanu personal, dânsul ar trebui să-și aducă aminte cu câtă acribie înșira ultimele apariții de la Humanitas pe catedră, făcându-le reclamă („Am scos Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra... ediție cartonată... stă în picioare...”) la începutul fiecărui curs, comportându-se mai degrabă ca un veritabil comis voiajor decât ca un profesor de filozofie. La pauză nu uita să le strângă grijuliu și să le bage la loc în servietă, nu care cumva să i le șparlească vreun student. Apropo de cărțile acelea, țin minte că eu aveam bursă 41.000 de lei pe lună (4,1 lei rotunjit în banii de azi, sau aproximativ 15 dolari la cursul de atunci) și Nietzsche era 12.000 de lei. Poate că dacă ne-ar fi dat o reducere, în calitate de studenți la filozofie, bunăoară să venim cu carnetul de student la librărie și să beneficiem măcar de un discount de 10%, i-am fi cumpărat și noi mai multe cărți și nu ar fi trebuit mai târziu să se milogească de dl. D.R. Rușanu pentru a i se șterge datoriile.

Acestea fiind zise, părerea mea e că în scandalul de pe Contributors ambele părți au dreptatea lor. Și Liiceanu are dreptatea lui, și cadrele didactice care au semnat scrisoarea împotriva lui Liiceanu au dreptatea lor. Dar despre asta într-o postare ulterioară, pentru că în momentul ăsta chiar am treabă și n-am chef să pierd vremea cu prostii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu