Aflu de pe nerve că a avut loc o licitaţie online, pe Okazii.ro, privind vânzarea de spaţiu publicitar pe câteva bloguri româneşti (Blogvertising). Câştigătorul e un tip, "şaptestele", care se pare că are legătură directă cu Marketonline şi care a oferit 30.001 RON. Pe pagina licitaţiei mai poate fi văzut un nume interesant, "Radu Apostolescu", care pare a fi acelaşi cu tipul de la eMag. Spre deosebire de "saptestele", userul "Radu Apostolescu" s-a oprit din licitat la 12.000 RON. Singurul care a mai licitat până în pânzele albe a fost userul "Matei_Malos" (numele face trimitere la MagazinulDeCase.ro) .
Acum, 30.001 / 8 participanţi + 1 organizator => 3333 RON de om. Deci, dacă ar fi ca banii să ajungă la participanţi şi nu la un ONG, de-o ciorbă i-ar ieşi fiecăruia. Sunt curios însă câţi bani s-ar fi licitat dacă banii ar fi trebuit să ajungă la participanţi, nu la un ONG. Am vaga impresie că Marketonline care, în opinia mea, e magazinul online românesc cu cel mai bun PR online (PR, adică "public relations", nu "page rank", şi asta în ciuda faptului că nu are blog), a ţinut neapărat să profite de ocazie pentru a mai câştiga un plus de imagine.
PS. A bientôt! Si vous comprenez que'est-ce que je vous dit...
31.7.07
26.7.07
Cum dracu' se repara un termometru?!
Am uitat un termometru pe balcon, unde temperatura ajunge, în bătaia soarelui, la peste 55 de grade. Termometrul avea gradaţii doar până la 50 de grade. Mercurul s-a încălzit atât de tare, încât s-a rupt în bucăţele: acum ceea ce ar trebui să fie o bară lungă şi unitară de mercur, e un şir de segmente micuţe, despărţite între ele, întinse pe toată lungimea sticlei termometrului.
Hm... ia să-l bag în frigider. Poate îşi revine.
Update: Nţ. Nu s-a reparat.
Hm... ia să-l bag în frigider. Poate îşi revine.
Update: Nţ. Nu s-a reparat.
23.7.07
Apocalipsa dupa kevinro
În 50 de ani, bucureştenii vor fi şobolani. Căldura îi va obliga să trăiască numai în spaţii închise, se vor deplasa de acasă la serviciu numai pe nişte trasee izolate de exterior şi vor privi soarele şi cerul numai prin pereţi de sticlă fumurie. Trăind ca şobolanii, oamenii vor deveni şobolani: traiul în spaţii închise îi va face să se cocârjeze şi le vor creşte cozi. Pielea lor va deveni străvezie şi prin ea se vor putea vedea cu ochiul liber pâlpâirile inimii şi ale sângelui din vene.
20.7.07
Adwords: Tunurile industriei de filme porno, pe Romania
Văd la un moment dat pe un site o reclamă Adwords: "Câştiguri zilnice de 500-1000 euro, bla-bla". "Wow!... îmi zic. Ia să văd ce distruşi mai propun herbalife-urile, avon-uri şi alte rahaturi." Când colo, la capătul clickului e un site dubios, pastelat, care face reclamă la un aşa-zis "showpark" din Praga. Site-ul e în româneşte, dar româna e destul de vagă ("Cum Show Park-ul funcţionează?"), ca şi cum ar fi scrisă de cineva cu jumătate de creier lipsă. La prima vedere e un site de turism, cu excursii la Praga, sau aşa ceva. Şi totuşi ceva pute. Misterul se dezvăluie dacă vrei să afli "cum showparkul funcţionează". E un soi de bordel mai şmecher. Bine, nu se numeşte aşa şi nu apare nicăieri pe site cuvântul "sex". Fetele se vor numi "artiste active" (hm, sau pasive, depinde de ce parte a baricadei eşti), şi dacă nu le place în showpark (sau li se va părea... obositor? :)) ) pot opta pentru o carieră în modeling (se subînţelege ce fel de modeling).
13.7.07
Spammerii iubesc romanele umoristice de calitate
Tocmai am primit cel mai tare spam din toate timpurile.
From: Daphney Settles
to: ...@ksd.ro
Subject: Ippolit Matveyevich stood sideways to the house, leaning against the iron railing of the embassy
Mesaj: canadian pharmacy, viagra, cialis & stuff
Pentru cine nu ştie, Ipolit Matveevici e unul din personajele principale ale romanului umoristic "12 scaune" de Ilf & Petrov. Bănuiesc că fraza e luată din traducerea în engleză a acestui roman.
From: Daphney Settles
to: ...@ksd.ro
Subject: Ippolit Matveyevich stood sideways to the house, leaning against the iron railing of the embassy
Mesaj: canadian pharmacy, viagra, cialis & stuff
Pentru cine nu ştie, Ipolit Matveevici e unul din personajele principale ale romanului umoristic "12 scaune" de Ilf & Petrov. Bănuiesc că fraza e luată din traducerea în engleză a acestui roman.
12.7.07
Print si screen
Mă apucă dracii de câte ori văd că aşa-zişi "designeri" din agenţii de publicitate (unele mari) îţi fut un site punând poze la 300dpi, cât casa de mari.
Se pune întrebarea, ok, dar de ce nu le daţi din CMS voie să îşi redimensioneze automat pozele la dimensiunile dorite?
Păi, de-aia: că ai un site la care zici că va lucra "cineva care se pricepe", nu un contabil. Şi te gândeşti să îi dai libertatea de a-şi formata pozele cum vrea el, că de-aia e designer. Unui contabil îi bagi un script de redimensionare că el, săracul, n-are de unde să le ştie cu dpi, RGB, CMYK şamd. Dar pe un site unde se presupune că face mentenanţă o agenţie de publicitate e chiar aiurea să bagi redimensionare automată.
Nu mai spun de "designerii" care nu au auzit că monitoarele au mai multe rezoluţii. Sau că layouturile de web nu se lucrează în Corel Draw (la fel cum nu tehnoredactezi cărţi în Word, deşi ai putea!) ci în Photoshop sau în ceva similar (Fireworks, PhotoPaint). Sau că pe ecran se lucrează 72 dpi.
Se pune întrebarea, ok, dar de ce nu le daţi din CMS voie să îşi redimensioneze automat pozele la dimensiunile dorite?
Păi, de-aia: că ai un site la care zici că va lucra "cineva care se pricepe", nu un contabil. Şi te gândeşti să îi dai libertatea de a-şi formata pozele cum vrea el, că de-aia e designer. Unui contabil îi bagi un script de redimensionare că el, săracul, n-are de unde să le ştie cu dpi, RGB, CMYK şamd. Dar pe un site unde se presupune că face mentenanţă o agenţie de publicitate e chiar aiurea să bagi redimensionare automată.
Nu mai spun de "designerii" care nu au auzit că monitoarele au mai multe rezoluţii. Sau că layouturile de web nu se lucrează în Corel Draw (la fel cum nu tehnoredactezi cărţi în Word, deşi ai putea!) ci în Photoshop sau în ceva similar (Fireworks, PhotoPaint). Sau că pe ecran se lucrează 72 dpi.
8.7.07
Povară grea, celebritatea ...
- mică lecţie de marketing -
In ultimele 30 de zile am avut prilejul să constat cât de celebri am ajuns.
Mai întâi a fost anunţul de recrutare de pe Bestjobs (programator junior PHP/MySQL) la care au venit 27 de candidaţi. Asta a fost de bine, mai ales că am avut ce alege.
După aceea, săptămâna asta am avut prilejul să constat că cel puţin 3 persoane din comunitatea web au un ghimpe împotriva KSD. Asta ar putea fi din categoria "câinii latră, caravana trece", dar per ansamblu, totuşi, e de rău, fiindcă nu-mi place să am duşmani (bad karma?...). Dacă se văd 3, e posibil ca în realitate să fie vreo 30.
1 iulie .07: Primul e Weasel, creatorul lui Com2, care s-a lansat pe Webdesignbox într-o filipică (aproximativ) documentată împotriva platformei MRex.
Am impresia că Weasel are impresia că noi îl concurăm pe el. Se înşală. Segmentul de piaţă pentru care a fost creat produsul Magazinosaurus Rex care se vinde la un preţ de 499 Euro + TVA printr-o promovare de tip "body shop", nu este câtuşi de puţin segmentul de piaţă pe care îl vizează el cu Com2 (clienţii premium, ca să zic aşa).
Atunci când a luat naştere proiectul M-Rex (adică în urmă cu un an şi un pic) în deciziile de marketing esenţiale au fost:
- o sesiune de mystery shopping prin piaţă, pentru a vedea la ce preţuri poate beneficia un român simplu de un magazin virtual (rezultatul: sub raport preţ / facilităţi oferim cea mai bună soluţie de start-up pentru o afacere online, şi pe măsură ce continuăm să dezvoltăm softul, soluţia va fi şi mai performantă);
- o trecere în revistă a identităţii concurenţilor direcţi şi indirecţi de care am decis să ne diferenţiem inclusiv printr-un nume imposibil de lung, dar uşor de reţinut pentru oricine are o minimă cultură generală şi 2 sinapse în creier, şi care să fie uşor recognoscibil pentru cineva care vorbeşte limba română (rezultatul: într-o pădure de e-shops, shop-carturi, com-uri, hermes, os commerce-uri ş.a.m.d. brandul se întipăreşte foarte clar în mintea utilizatorului interesat, şi chiar dacă i se împleticeşte limba, ştie să ne caute pe Google cu "magazinul rex", "magazine virtuale rex", "magazin rex de la KSD" etc.); numele şochează, brandul e distractiv şi memorabil, omul capătă încredere de la primul contact.
5 iulie .07: Al doilea e Daniel Bucă (şi el om cu experienţă în e-commerce, a trecut şi pe la Avantaj Net) care în mijlocul unei discuţii mai mult sau mai puţin calme, a tras brusc concluzia că eu dirijez mefistofelic o conspiraţie a expertizării în e-commerce lăsând să se înţeleagă în substrat că treaba asta s-ar datora faptului că avem la vânzare un produs de e-commerce.
Nu e vorba de nici un complot universal. Mă doare undeva de expertize de genul ăsta. Recunosc cinstit că mi-aş dori să fiu un "expert" în construcţii (pentru expertize tehnice), sau să fiu notar, sau avocat. Dar asta e, n-a fost să fie. Nu mă interesează să fiu expert într-un domeniu "simbolic", fiindcă în România experţii în domenii ce nu necesită patalama au pantalonii rupţi în fund.
7 iulie .07: În fine, ultimul e Radu Ceucă de la X3studios care simte nevoia să ne ia peste picior tocmai din fruncea Banatului.
Lui Radu i-am oferit explicaţii pe blog. În plus aş mai adăuga că imaginea se reduce tot la marketing şi la segmentarea pieţei. Depinde de segmentul de piaţă pe care îl vizezi. Noi lucrăm exclusiv pentru România şi am observat că în România se lucrează cel mai comod în zona bugetelor de 500 - 1250 de euro. Adică, cine are pregătit un asemenea buget pentru un website, are de cele mai multe ori şi aşteptările cele mai echilibrate în raport cu ce i se poate oferi, iar preţul/oră e cel mai apropiat de ceea ce îmi doresc eu (20 de E pentru programare, 25 de E pentru SEO). Cine vine cu mai puţin de 500 de euro în buzunar evident că nu are nici o treabă cu internetul, iar cine vine cu 1500, 2000 de euro are pretenţii care depăşesc din ce în ce mai mult limitele bugetului pe care e dispus să-l aloce, ajungând ca în unele proiecte preţul/oră final să fie chiar şi de numai 7,5 euro. De aceea noi ne poziţionăm pe segmentul de piaţă 500-1250 de euro şi e de la sine înţeles că nu mă interesează să ofer site-uri flash sau alte căcaturi care ar costa mult mai scump şi, în consecinţă, m-ar face să pierd bani deoarece clienţii români nu sunt pregătiţi încă să le cumpere la adevărata valoare.
Deci, cam despre asta ar fi vorba: segmentare şi poziţionare. Ăla care face Dacia Logan nu vrea să-i vândă maşini lui Ţiriac. Nu îl interesează. E o atitudine ce ţine de bazele marketingului.
PS. Tocmai l-am descoperit pe al 4-lea. Avem un client căruia i-am predat site-ul de aproape 3 luni şi care se pare că nu doar că nu a folosit deloc CMS-ul, ci l-a mai şi pus pe domeniul propriu, bine mersi. Cu textele noastre de Lorem ipsum pe el. La un moment dat tipul #4 se pare că a nimerit pe site-ul ăsta, prilej să insinueze că noi, KSD, nu aveam bani de server (?!). Asta chiar e culmea. De ce dracu' om fi noi vinovaţi, nu ştiu. Şi euro bate spre 3,0 RON. Tot KSD e de vină.
In ultimele 30 de zile am avut prilejul să constat cât de celebri am ajuns.
Mai întâi a fost anunţul de recrutare de pe Bestjobs (programator junior PHP/MySQL) la care au venit 27 de candidaţi. Asta a fost de bine, mai ales că am avut ce alege.
După aceea, săptămâna asta am avut prilejul să constat că cel puţin 3 persoane din comunitatea web au un ghimpe împotriva KSD. Asta ar putea fi din categoria "câinii latră, caravana trece", dar per ansamblu, totuşi, e de rău, fiindcă nu-mi place să am duşmani (bad karma?...). Dacă se văd 3, e posibil ca în realitate să fie vreo 30.
1 iulie .07: Primul e Weasel, creatorul lui Com2, care s-a lansat pe Webdesignbox într-o filipică (aproximativ) documentată împotriva platformei MRex.
Am impresia că Weasel are impresia că noi îl concurăm pe el. Se înşală. Segmentul de piaţă pentru care a fost creat produsul Magazinosaurus Rex care se vinde la un preţ de 499 Euro + TVA printr-o promovare de tip "body shop", nu este câtuşi de puţin segmentul de piaţă pe care îl vizează el cu Com2 (clienţii premium, ca să zic aşa).
Atunci când a luat naştere proiectul M-Rex (adică în urmă cu un an şi un pic) în deciziile de marketing esenţiale au fost:
- o sesiune de mystery shopping prin piaţă, pentru a vedea la ce preţuri poate beneficia un român simplu de un magazin virtual (rezultatul: sub raport preţ / facilităţi oferim cea mai bună soluţie de start-up pentru o afacere online, şi pe măsură ce continuăm să dezvoltăm softul, soluţia va fi şi mai performantă);
- o trecere în revistă a identităţii concurenţilor direcţi şi indirecţi de care am decis să ne diferenţiem inclusiv printr-un nume imposibil de lung, dar uşor de reţinut pentru oricine are o minimă cultură generală şi 2 sinapse în creier, şi care să fie uşor recognoscibil pentru cineva care vorbeşte limba română (rezultatul: într-o pădure de e-shops, shop-carturi, com-uri, hermes, os commerce-uri ş.a.m.d. brandul se întipăreşte foarte clar în mintea utilizatorului interesat, şi chiar dacă i se împleticeşte limba, ştie să ne caute pe Google cu "magazinul rex", "magazine virtuale rex", "magazin rex de la KSD" etc.); numele şochează, brandul e distractiv şi memorabil, omul capătă încredere de la primul contact.
5 iulie .07: Al doilea e Daniel Bucă (şi el om cu experienţă în e-commerce, a trecut şi pe la Avantaj Net) care în mijlocul unei discuţii mai mult sau mai puţin calme, a tras brusc concluzia că eu dirijez mefistofelic o conspiraţie a expertizării în e-commerce lăsând să se înţeleagă în substrat că treaba asta s-ar datora faptului că avem la vânzare un produs de e-commerce.
Nu e vorba de nici un complot universal. Mă doare undeva de expertize de genul ăsta. Recunosc cinstit că mi-aş dori să fiu un "expert" în construcţii (pentru expertize tehnice), sau să fiu notar, sau avocat. Dar asta e, n-a fost să fie. Nu mă interesează să fiu expert într-un domeniu "simbolic", fiindcă în România experţii în domenii ce nu necesită patalama au pantalonii rupţi în fund.
7 iulie .07: În fine, ultimul e Radu Ceucă de la X3studios care simte nevoia să ne ia peste picior tocmai din fruncea Banatului.
Lui Radu i-am oferit explicaţii pe blog. În plus aş mai adăuga că imaginea se reduce tot la marketing şi la segmentarea pieţei. Depinde de segmentul de piaţă pe care îl vizezi. Noi lucrăm exclusiv pentru România şi am observat că în România se lucrează cel mai comod în zona bugetelor de 500 - 1250 de euro. Adică, cine are pregătit un asemenea buget pentru un website, are de cele mai multe ori şi aşteptările cele mai echilibrate în raport cu ce i se poate oferi, iar preţul/oră e cel mai apropiat de ceea ce îmi doresc eu (20 de E pentru programare, 25 de E pentru SEO). Cine vine cu mai puţin de 500 de euro în buzunar evident că nu are nici o treabă cu internetul, iar cine vine cu 1500, 2000 de euro are pretenţii care depăşesc din ce în ce mai mult limitele bugetului pe care e dispus să-l aloce, ajungând ca în unele proiecte preţul/oră final să fie chiar şi de numai 7,5 euro. De aceea noi ne poziţionăm pe segmentul de piaţă 500-1250 de euro şi e de la sine înţeles că nu mă interesează să ofer site-uri flash sau alte căcaturi care ar costa mult mai scump şi, în consecinţă, m-ar face să pierd bani deoarece clienţii români nu sunt pregătiţi încă să le cumpere la adevărata valoare.
Deci, cam despre asta ar fi vorba: segmentare şi poziţionare. Ăla care face Dacia Logan nu vrea să-i vândă maşini lui Ţiriac. Nu îl interesează. E o atitudine ce ţine de bazele marketingului.
PS. Tocmai l-am descoperit pe al 4-lea. Avem un client căruia i-am predat site-ul de aproape 3 luni şi care se pare că nu doar că nu a folosit deloc CMS-ul, ci l-a mai şi pus pe domeniul propriu, bine mersi. Cu textele noastre de Lorem ipsum pe el. La un moment dat tipul #4 se pare că a nimerit pe site-ul ăsta, prilej să insinueze că noi, KSD, nu aveam bani de server (?!). Asta chiar e culmea. De ce dracu' om fi noi vinovaţi, nu ştiu. Şi euro bate spre 3,0 RON. Tot KSD e de vină.
6.7.07
Din punct de vedere logic
Din punct de vedere logic, dacă "un A e B" şi "toţi B sunt C", rezultă fără dubiu că "A este C".
De exemplu, "Patrocle e căţel", "Toţi căţeii sunt animale" > "Patrocle e animal" .
Pe de altă parte, dacă C-ii sunt roşii, verzi şi albaştri, nu poţi deduce din premisele de mai sus că A este de tipul C-roşu sau C-verde (dacă nu mă credeţi citiţi Organonul lui Aristotel).
Numai dacă eşti friki îţi închipui că se poate face saltul de la "un A e B" direct la "un A e C-colorat-într-un-anumit-fel."
De exemplu, "Patrocle e căţel", "Toţi căţeii sunt animale" > "Patrocle e animal" .
Pe de altă parte, dacă C-ii sunt roşii, verzi şi albaştri, nu poţi deduce din premisele de mai sus că A este de tipul C-roşu sau C-verde (dacă nu mă credeţi citiţi Organonul lui Aristotel).
Numai dacă eşti friki îţi închipui că se poate face saltul de la "un A e B" direct la "un A e C-colorat-într-un-anumit-fel."
5.7.07
Hagi antrenor
Mă număr printre cei puţini care cred în stofa de antrenor a lui Hagi. Problema cu el este că toată lumea se aşteaptă să facă de pe bancă ceea ce a făcut şi pe teren: să le salveze fundul. Că doar de-asta e Hagi!
Când România era în pană de generaţie şi abandonată de antrenor, bătută măr de Italia în lupta pentru locul 1 care ne-ar fi calificat la mondialul coreeano-japonez, Hagi a ajuns la cârma naţionalei pe post de salvator. Din teren era uşor să îşi joace rolul de salvator. De pe bancă i-a fost imposibil.
"Marele" club Bursaspor era de fapt un club de liga a 2-a în Turcia care a sperat ca prin simpla aducere a lui Hagi ca antrenor să evite retrogradarea. Nu a evitat-o.
Galatasaray-ul antrenat de Hagi nu mai avea nimic din splendoarea echipei care luase în anul 2000 Cupa UEFA. Dar başcanii sperau să-şi recâştige prestigiul prin magia lui Hagi, fabricată pe banca de rezerve. N-a fost să fie.
Experienţa de la Poli Timişoara nici măcar n-a fost un eşec. Cu toţi banii lui Iancu, la Timişoara n-a reuşit nimeni să facă nimic. De ce ar fi reuşit Hagi? Doar fiindcă pe vremuri, când era în teren, le salva fundul celorlalţi?
În ciuda atâtor experienţe negative Hagi a reuşit să îşi contureze un mic palmares de antrenor: prima victorie a României la Budapesta, o cupă a Turciei, un titlu de vicecampion.
Acum a ajuns antrenorul Stelei într-un moment de criză: sezonul a fost prost, nu s-a câştigat nici un trofeu, campania de transferuri din primăvară a fost un dezastru şi echipa a fost umilită în cupele europene, suferind corecţie după corecţie. Dar de la Hagi se aşteaptă să vină cu bagheta
magică de acasă şi să salveze. Evident că nu e salvator. Hagi antrenorul nu e salvator, aşa cum era jucătorul. Echipa pierde două amicale leşinate şi opinia publică se grăbeşte să dea verdicte: în era Hagi (care nici măcar nu e "eră", fiindcă abia a început de câteva zile) Steaua "joacă prost". Şi atunci când câştigă un al treilea amical, la fel de leşinat, "jocul Stelei nu a convins!" .
Chiar dacă Steaua va pierde cu Zagleblie Lublin ăia în turul 2 preliminar din Champions League, eu tot aş fi dispus să îi dau un cec în alb ca antrenor lui Hagi. Hagi antrenorul ştie fotbal mai mult decât jumătate din jucătorii Diviziei A puşi la un loc. E imposibil să nu reuşească. Principalul e să nu mai fie confundat cu jucătorul care rezolva jocurile de unul singur.
Când România era în pană de generaţie şi abandonată de antrenor, bătută măr de Italia în lupta pentru locul 1 care ne-ar fi calificat la mondialul coreeano-japonez, Hagi a ajuns la cârma naţionalei pe post de salvator. Din teren era uşor să îşi joace rolul de salvator. De pe bancă i-a fost imposibil.
"Marele" club Bursaspor era de fapt un club de liga a 2-a în Turcia care a sperat ca prin simpla aducere a lui Hagi ca antrenor să evite retrogradarea. Nu a evitat-o.
Galatasaray-ul antrenat de Hagi nu mai avea nimic din splendoarea echipei care luase în anul 2000 Cupa UEFA. Dar başcanii sperau să-şi recâştige prestigiul prin magia lui Hagi, fabricată pe banca de rezerve. N-a fost să fie.
Experienţa de la Poli Timişoara nici măcar n-a fost un eşec. Cu toţi banii lui Iancu, la Timişoara n-a reuşit nimeni să facă nimic. De ce ar fi reuşit Hagi? Doar fiindcă pe vremuri, când era în teren, le salva fundul celorlalţi?
În ciuda atâtor experienţe negative Hagi a reuşit să îşi contureze un mic palmares de antrenor: prima victorie a României la Budapesta, o cupă a Turciei, un titlu de vicecampion.
Acum a ajuns antrenorul Stelei într-un moment de criză: sezonul a fost prost, nu s-a câştigat nici un trofeu, campania de transferuri din primăvară a fost un dezastru şi echipa a fost umilită în cupele europene, suferind corecţie după corecţie. Dar de la Hagi se aşteaptă să vină cu bagheta
magică de acasă şi să salveze. Evident că nu e salvator. Hagi antrenorul nu e salvator, aşa cum era jucătorul. Echipa pierde două amicale leşinate şi opinia publică se grăbeşte să dea verdicte: în era Hagi (care nici măcar nu e "eră", fiindcă abia a început de câteva zile) Steaua "joacă prost". Şi atunci când câştigă un al treilea amical, la fel de leşinat, "jocul Stelei nu a convins!" .
Chiar dacă Steaua va pierde cu Zagleblie Lublin ăia în turul 2 preliminar din Champions League, eu tot aş fi dispus să îi dau un cec în alb ca antrenor lui Hagi. Hagi antrenorul ştie fotbal mai mult decât jumătate din jucătorii Diviziei A puşi la un loc. E imposibil să nu reuşească. Principalul e să nu mai fie confundat cu jucătorul care rezolva jocurile de unul singur.